Planul de investiții al operatorului RetuRO, esențial pentru eficientizarea Sistemului de Garanție-Returnare, va fi inclus într-o hotărâre de guvern aflată în pregătire. „Într-o săptămână, două, intră în consultare publică”, a declarat ministrul Mediului, Mircea Fechet, în cadrul Conferinței Green Report – SGR. Eficiența sistemului și impactul asupra tuturor stakeholderilor, precizând că discuțiile pentru adoptarea hotărârii urmează să fie demarate în perioada imediat următoare.
După un prim an de funcționare în care Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) a fost lansat cu o viteză impusă de urgență și a fost menținut pe linia de plutire printr-un compromis guvernamental în penultima zi a anului 2024, 2025 devine anul testului de eficiență.
În centrul acestui test se află planul de investiții RetuRO, operatorul unic al sistemului, document esențial care urmează să fie pus în consultare publică în una-două săptămâni, potrivit ministrului Mediului, Mircea Fechet.
De la salvare în decembrie, la eficiență în aprilie: cum a început 2025 pentru RetuRO
Ministrul Mediului a anunțat că planul de investiții RetuRO va reflecta exclusiv investițiile programate pentru anul în curs și că documentul va sta la baza unei hotărâri de guvern: „Planul respectiv nu se poate referi decât la acele investiții pe care compania le va face anul acesta.”
În ciuda controversei legate de adoptarea în extremis, pe 30 decembrie 2024, a unei ordonanțe de urgență care a salvat practic sistemul de la implozie financiară, Fechet a apărat măsura ca fiind un gest de responsabilitate:
„Guvernul a dat o ordonanță pe 30 decembrie. Poate aveam și noi altceva de făcut. Credeți-mă că a fost un compromis, care, sincer, mă așteptam să fie văzut mai curând ca un act de bunăvoință.”
Proiectul de Ordonanță de Urgență prevede anularea penalităților din cadrul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), care s-ar fi ridicat în total la aproximativ 500 de milioane de lei, sumă pe care RetuRO ar fi trebuit să o plătească statului român pentru neîndeplinirea obiectivelor de colectare.
Totodată, 131 de milioane de lei au fost plătite de RetuRO către Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), în numele producătorilor, pentru neîndeplinirea obiectivelor de reciclare.
Potrivit ministrului Mediului, o astfel de plată ar fi destabilizat întregul sistem.
„O penalitate de câteva sute de milioane ar fi generat o convulsie în sistem ce ar fi putut fi fatală și nu ne propunem să falimentăm sistemul încă din primul an.”
Calendar strâns și avertismente privind întârzierile
Raluca Fișer, moderatoarea conferinței Green Report, a avertizat că, în absența adoptării planului de investiții până în luna iunie, implementarea efectivă a măsurilor și rezultatele vizibile s-ar putea amâna până în toamnă.
Ministrul a dat asigurări că publicarea pentru consultare publică este iminentă: „Planul investițional este important. Încât să știți că într-o săptămână, două intră în consultare publică.”
Mai mult, Fechet a precizat că nu se așteaptă la piedici în procesul de aprobare a hotărârii de guvern: „Este o hotărâre de guvern. Se poate adopta. Eu cred că, dacă am reușit în câteva zile să avem în Monitorul Oficial o ordonanță de urgență, putem face și asta.”
Ministerul nu face micromanagement, dar susține direcțiile strategice
Fechet a declarat că nu intenționează să se implice în aspectele tehnice ale planului: „Eu unul încerc să mă țin departe de chestiuni foarte tehnice, pentru că unu: nu sunt specialist, și doi: nu îmi propun să fac micromanagement.”
Totuși, el a afirmat că va susține în guvern punctele de vedere ale industriei, mai ales în ceea ce privește prevederile legate de trasabilitatea materialelor reciclabile.
Planul de investiții: eficiență operațională, nu doar echipamente
Anca Marinescu, manager Comunicare și Relații Corporative RetuRO, a precizat că investițiile planificate vizează în primul rând eficientizarea componentelor operaționale, în special centrele de presortare și de numărare.
Obiectivul: reducerea costurilor și a dependenței de muncă temporară.
„Vor fi măsuri pentru fiecare verigă. Pe partea operațională, vorbim despre eficiența centrelor de presortare și de numărare, unde încă se mai poate investi în automatizare. Investițiile în automatizare ar trebui să facă operațiunea mai ușoară, cu mai puțină nevoie de resursă umană temporară.”
Marinescu a explicat că perioadele cu investiții active obligă la apelarea unor contractori sau muncitori temporari, ceea ce crește ineficiența.
Stabilizarea reală a sistemului, atât în infrastructură, cât și în costuri, este așteptată abia din luna septembrie.
„Din septembrie putem vedea că se va stabiliza zona de infrastructură și zona de costuri pe partea logistică”, a mai spus Anca Marinescu.
Un prim an scump
Anca Marinescu a mai detaliat și modul în care funcționarea din 2023 a generat cheltuieli mari și a pus presiune pe operator.
„Eficiența e undeva la 50%, pentru că 51% au fost plătiți retailerilor pentru manipularea ambalajelor. Vorbim de aproximativ 600 de milioane de lei.”
Printre cele mai costisitoare componente s-a aflat logistica.
Vârful de colectare de după aprilie 2023 a forțat dublarea flotei de camioane într-un timp scurt.
„Logistica a fost următorul cel mai mare cost al nostru după costurile de manipulare ambalaje plătite către comercianți ”, a spus Marinescu, explicând că infrastructura logistică subcontractată și transporturile pe distanțe lungi au crescut costurile.
Riscurile sistemice și costul pentru consumatori
Fechet a subliniat că fiecare leu cheltuit de RetuRO este, în ultimă instanță, suportat de cetățeni.
„Nu vine nimeni cu bani de acasă, nu capitalizează nimeni această companie fără să-și recupereze investiția. Românii plătesc nu doar atunci când plătesc garanția, ci și atunci când cumpără un produs mai scump din cauza costurilor sistemului.”
De aceea, sistemul trebuie să fie tratat ca un serviciu public: „SGR-ul trebuie să fie eficient, trebuie să fie transparent, trebuie să fie aproape ca un serviciu de utilitate publică. Eu nu îl găsesc foarte diferit de un serviciu de iluminat public sau de salubritate.”
Industria cere acces la date, nu doar cifre pe hârtie
Alice Nichita, președinta Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (ANBRS), a insistat asupra nevoii de trasabilitate reală și acces la date.
„Riscul principal pe care îl vedem este că nu vom putea controla rata de reciclare. Trebuie să știm dacă există reciclari finali și dacă ajungem acolo unde ne-am dorit cu toții: un sistem transparent, cu date complete și material reciclat, nu doar cu raportări pe hârtie.”
Nichita a punctat că în lipsa unor clarificări legislative, sistemul riscă să nu atingă obiectivul real – reciclarea efectivă.
„Ne dorim să vedem mai repede o modificare legislativă. Sincer, ne-am fi dorit asta până la Paște.”
Ea a subliniat importanța eliminării intermediarilor de pe lanțul de reciclare și a recunoașterii dreptului producătorilor de a avea acces direct la datele generate de sistem.
Constantin Damov, președintele Green Group: circularitate reală sau blocaj economic
Constantin Damov a completat imaginea cu o viziune critică privind instabilitatea legislativă și nevoia unei economii competitive.
„M-am uitat la toată legislația din Europa, din domeniul SGR. Mai des decât noi, nimeni nu a schimbat legislația.”
El consideră că reciclarea trebuie să fie parte integrantă a economiei, nu o insulă izolată: „Dacă noi nu suntem competitivi, nu mai are nimeni nevoie de materialul nostru. Dacă nu scoatem produs sau nu scoatem la calitate, nu contăm.”
Damov a explicat că reciclarea trebuie să devină un serviciu integrat, cu o piață reală de reutilizare.
„Reciclarea poate deveni un asset. Dacă nu, va rămâne în afara jocului de circularitate.”
Riscul politizării și deraierea planului în an electoral
Alin Vișan, președinte al Asociației Române pentru Ambalaje și Mediu (ARAM), a atras atenția asupra pericolului ca aprobarea planului de investiții să fie blocată de contextul electoral.
„Cel mai rău lucru este să ne uităm la un business dintr-o logică politică. Lucrurile nu trebuie amestecate.”
El a criticat faptul că un document tehnic al unei companii private necesită aprobare prin hotărâre de guvern.
„RetuRO și-a făcut treaba, a prezentat planul de investiții rapid, în trei zile.”
Vișan a transmis un mesaj clar: „RetuRO trebuie să aibă, în fiecare zi în care vine la lucru, eficiență în activitate. Asta vrem: să colecteze ambalaje în mod eficient, să nu piardă bani.”
Finalul unui compromis, începutul unei responsabilități
În ciuda tensiunilor, ministrul Mediului a transmis că stabilitatea guvernamentală este solidă și că nu va permite ca alegerile să afecteze deciziile tehnice.
„Stabilitate avem. Noi nu ne purtăm altfel astăzi decât ne-am purtat în prima zi după învestirea guvernului.”
Fechet a promis că va sprijini vocea industriei și a sistemului SGR în luarea deciziilor la nivel guvernamental.
„Sper ca vocea industriei, vocea sistemului de garanție-returnare, la care se va adăuga și opinia mea, pe care am exprimat-o deja în scris, să fie auzită.”
Concluzie: eficiența nu mai este opțională
În 2025, SGR nu mai are luxul incertitudinii.
Planul de investiții RetuRO este așteptat să transforme un sistem scump și fragil într-un mecanism eficient, predictibil și transparent.
Sistemul de Garanție-Returnare nu este finanțat exclusiv prin contribuția consumatorilor, ci și prin eforturi semnificative din partea industriei băuturilor, care a susținut lansarea și funcționarea sa cu investiții de ordinul milioanelor de euro.
În acest context, miza depășește simpla funcționare a operatorului RetuRO: este vorba despre consolidarea unui mecanism național de colectare și reciclare în care costurile sunt împărțite între actorii economici și consumatori, iar încrederea publicului în sistem depinde direct de eficiența și transparența acestuia.
Operatorul va folosi garanțiile nerevendicate pentru un program de investiții de 300 milioane lei până în 2029.
CITIȚI ȘI:
SGR și RetuRO devin parte din dialogul european pentru sustenabilitate
