România face pași în ceea ce privește agricultura neutră climatic și poate primi finanțare, însă unele criterii stabilile prin politicile agricole comune ale Uniunii Europene ar trebui adaptate la realitățile din agricultura românească, după cum a reieșit din conferința „Eat Smart: Agricultura neutră climatic”, organizată de Green Report.
Managerul public din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Cristian Georgescu a subliniat că România nu are, în general, un grad mare de utilizare a substanţelor chimice în agricultură în comparaţie cu alte state, dar există o problemă cu stocarea gunoiului din ferme.
„Ceea ce implementează Ministerul Agriculturii, prin intermediul Planului Strategic 2023-2027 este o politică publică. Ce pot să vă spun este că, faţă de programele anterioare de dezvoltare rurală 2007-2013, 2014-2020, Planul Strategic 2023-2027 a venit cu un element de noutate majoră, în sensul în care reuneşte pentru prima dată sub o singură umbrelă atât intervenţiile finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă, cât şi fondurile pentru dezvoltare rurală cu care fermierii erau familiarizaţi sub umbrela Programului de Dezvoltare Rurală. Vorbim despre 89 de intervenţii, dintre care 51 sunt intervenţii aferente plăţilor directe şi programele sectoriale din Pilonul 1, la care se adaugă 38 de intervenţii pentru dezvoltarea rurală. Aici vorbim de măsurile de investiţii în sectorul agricol, mediu şi climă etc.„, a spus Georgescu.
Potrivit oficialului, bugetele alocate diverselor proiecte pot fi generoase. Din perspectiva finanţărilor disponibile pentru intervenţiile Pilonului 1 finanţarea este în jurul a 9,8 miliarde de euro, iar în ceea ce priveşte finanţarea intervenţiilor de dezvoltare rurală, bugetul ajunge în jur de 5,78 de milioane de euro. La acestea se mai adaugă în jur de 150 de milioane de euro pentru programele sectoriale, care trebuie să acopere o gamă foarte largă de nevoi din sectorul agricol.
„Ca să vă dau un exemplu concret pentru măsurile de mediu şi climă, în general, contribuţia este undeva de peste 35% din bugetul programului. Se mai adaugă apoi o contribuţie de 5% pentru programul unde sunt finanţate foarte multe proiecte interesante dezvoltate de către comunitatea locală şi apoi sunt multe multe alte intervenţii – în sectorul tehnic, procesare, consiliere, digitalizare care sunt finanţate cu anumite bugete disponibile la momentul respectiv”, a menţionat reprezentantul MADR.
Întrebat cum se prezintă situaţia în agricultura românească din punct de vedere al neutralităţii climatice, Georgescu a precizat că „România nu are, în general, un grad mare de utilizare a substanţelor chimice în agricultură în comparaţie cu alte state„, dar că există o problemă cu stocarea gunoiului din ferme.
La rândul său, Cristina Cionga, directoarea adjunctă a Asociaţiei Producătorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (APPR), a oferit exemplul privind reducerea cu 50% a fertilizanților folosiți în agricultură, cerută de autoritățile europene, însă a atras atenția că România se află la alt nivel față de țările vestice. Potrivit acesteia, în Franța se folosesc 4 kg de substanță activă la hectar, iar în România – numai 750 de grame, ceea ce face ca impunerea aceluiași procent să nu fie posibilă.
Cionga a remarcat și existență a două tipuri de agricultură în România – cea la nivel mare și cea de subzistență. „Agricultura de subzisntență reprezintă o plasă de siguranță. Cele două tipuri de agricultură pot coezista. Politicile publice ar trebui să încurajeze acea pătură de mijloc a fermelor de familie, unde s-ar putea face multe lucruri, inclusiv în ceea ce privește educația. Este mportant ca fermierii să nu perceapă doar constrângerile, ci că exista și beneficia”, a declarant ea, referindu-se la impunerea unor practici privind decarbonizarea în agricultură.
Tot despre beneficii a vorbit și Mihaela Monica Vasile, marketing manager Agreena, companie care îi recompensează pe agricultorii care trec la practici de stocare a carbonului și a apei în sol. „Agreena vine să susțină financiar această acțiune. Fermierii sunt sfătuiți să adopte lucrări minimale pentru sol – să folosim din ce în ce mai puțin plugul”, a spus reprezentanta companiei. Pentru aceste practici, Agreena face un audit și oferă certificate de carbon agricultorilor care le adoptă. Valoarea netă a certificatului este de 32 euro. În funcție de practicile agricole și istoric, un fermier poate primi între 1 și 3 certificate pentru fiecare hectar, certificatul reprezentând o tonă de carbon. „În acest moment, 10% din portofoliul Agreena se afla în România și sperăm să crească. Peste 100.000 de ha din România sunt parte din programul nostru”, a spus Vasile.
Green Report a mai scris despre acest program aici: Fermierii români care stochează carbon primesc certificate și recompense pentru practicile sustenabile: „Este o schimbare de mentalitate în agricultură”
Laptele, între reducerea costurilor și protecția mediului
Agricultorul român depinde de cumpărător, dar noi suntem prinşi într-o menghină între preţul de la raft, care trebuie să fie competitiv, reducerea costurilor şi protecţia mediului, a spus, în cadrul aceleiași conferinte, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru.
„(…) Legea laptelui, legea 307, care a fost aprobată în noiembrie 2022, prevedea acolo înfiinţarea Observatorului Laptelui, un Departament de Reporting şi Prognoză care trebuia să coroboreze datele ANSVSA, APIA, Ministerul Agriculturii. Săptămâna trecută, vineri, am fost la minister că m-au chemat pentru încă nici acum nu au găsit acel cap de tabel care să corespundă. Facem anul, suntem în noiembrie… Tocmai asta voiam să spun, să ştim unde ne aflăm cu suprafeţe, efective de animale, pe zone geografice, pe gospodărie, care e intensiv, care e bio, care e zonă montană, că e Agenţia Zonei Montane, cu 64 de angajaţi, cu salariul minim net de de 6.000 lei… (…) Cum să fie competitiv un procesator mic sau mediu decapitalizat, când el foloseşte utilaje de acum 30-50 de ani, trecut printr-o pandemie de doi ani şi o criză economico-financiară, inflaţie, războiul în Ucraina şi toate celelalte, cu aceste produse? Şi ne întrebăm cum de ei (fermierii străini, n.r.) reuşesc să vândă mai ieftin, food safety e garantat, iar noi, românii doar ne văităm”, a menţionat Dorin Cojocaru.
Acesta a adăugat că Ministerul Agriculturii trebuie să deruleze programe uşor de adaptat fiecărei companii în parte şi a dat ca exemplu Programul Investalim. „Investalim, un program de 660 de milioane de euro, cu plafon 10 milioane de euro pentru retehnologizare este un nou concept de retehnologizare modulară. Aceste programe ale Ministerului Agriculturii trebuie să fie cât mai largi şi uşor de adaptat fiecărei companii în parte. Nu trebuie să facem ceva foarte rigid. Din discuţiile cu domnul ministru Barbu (ministrul Agriculturii n.r.) reiese ca să o le treacă un pic pe la Parlament şi o să dublăm valoarea, o să ajungă la 1,2 miliarde de euro şi să se ridice plafonul la 50 de milioane”, a mai spus preşedintele APRIL.
Citește și: Românii consideră că sustenabilitatea și viața bună sunt strâns legate
