Conferința Eat Smart. Eat Local: Cât producem și consumăm local?

Secretarul de stat de la Ministerul Mediului, Ionuț Banciu, a declarat în cadrul Conferinței Green Report „Eat Smart. Eat Local” că România are o problemă cu raportarea datelor la Comisia Europeană. Nu există un cadru legislativ clar, așadar, în realitate, nu știm cât risipim pentru a putea combate eficient risipa alimentară.

Conferința Green Report „Eat Smart. Eat Local” a reunit o serie de actori-cheie din domeniul agricol, incluzând reprezentanți ai autorităților publice, producători, retaileri și experți, cu scopul de a discuta provocările și oportunitățile României în tranziția către o agricultură durabilă și responsabilă.

Evenimentul a avut o abordare concentrată asupra integrării obiectivelor Pactului Verde European și a strategiei „From Farm to Fork” în contextul agriculturii locale.

Din fermă în furculiță – o schimbare de paradigmă

Unul dintre subiectele principale a fost strategia europeană „From Farm to Fork” [din fermă în furculiță, n.red], care urmărește crearea unui lanț alimentar mai durabil.

Participanții au subliniat necesitatea de a dezvolta lanțuri scurte de aprovizionare, care sprijină micii producători și reduc impactul negativ al transportului asupra mediului.

Totodată, s-a discutat despre importanța politicilor de sprijin pentru fermierii locali, inclusiv în privința infrastructurii necesare, precum depozitele de produse agricole care să permită o mai bună conservare și valorificare a producției.

Pactul Verde European și agricultura durabilă

O componentă esențială a conferinței a fost Pactul Verde European, care își propune ca 25% din terenurile agricole ale Uniunii Europene să fie folosite pentru agricultura ecologică până în 2030.

În România, se recunoaște o provocare considerabilă în atingerea acestei ținte din cauza structurii actuale a agriculturii și a accesului limitat la finanțare și resurse.

Totuși, secretarul de stat al Ministerului Agriculturii, Aurel Simion a menționat că Guvernul lucrează la măsuri și politici dedicate susținerii agriculturii sustenabile, inclusiv prin stimularea gospodăriei țărănești și a modelului de agricultură circulară.

Aspecte punctate de participanți
Secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Durabile, Aurel Simion:

• „Guvernul este în proces de implementare a economiei circulare, iar cea mai mare provocare o reprezintă depopularea zonei rurale, în care trebuie investit. Trebuie construite politici publice, luate măsuri pentru stimularea gospodăriei țărănești pe care o consideră model de agricultură circulară, aspecte care ar favoriza dezvoltarea rurală.”
• „Ministerul a inițiat o lege [Legea 412/2023, n.red] pentru înființarea punctului gastronomic local care valorifică ce produce exploatația mică – ferma, piscicultura, stâna – care sunt pe lanțul scurt de aprovizionare.”
• „95% din cantitatea de legume produse la noi în țară se produce în 3 luni de zile, ceea ce generează supraproducție. Consumul e același, valoarea adăugată scade și are ca și consecință risipa alimentară.”
• „Se finanțează din Planul Național Strategic depozitele mici din spatele grădinii pentru păstrarea și valorificarea produselor.”
• „Au fost finanțate 3 proiecte ADER de contabilizare a risipei alimentare pentru perioada 2016-2020. Trendul este în scădere.”
• „Există investiții în mașini de prelucrare și retehnologizare a fermelor.”
• „Există o problemă de coordonare între instituțiile statului.”
• „Trebuie păstrat un echilibru între agricultura convențională și cea ecologică. Românii au putere de cumpărare mică, iar prețul la raft al produselor ecologice este mare.”
• „Avem parteneriate cu școli și licee, 4 manuale traduse și distribuite în școli.”
• „Risipim 30% din energia pe care o consumăm pe risipa alimentară. Va trebuie să avem feedback-ul pieței pentru a veni cu alte modificări după ce vedem cum funcționează legea recent modificată.” [Legea 49/2024, n.red]
• „Normele de aplicare vor fi finalizate anul acesta, avem o proporție de 95%.”
• „Platforma de raportare are un termen de implementare legal pentru anul 2025. Fiecare operator economic are acces, își deschide aplicația și își raportează pierderile din lanțul alimentar, pe modelul raportărilor stocurilor.”
• „Amenzile pentru lipsa raportării nu au fost încă stabilite.”
• „Conform unei statistici realizate de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare pe distribuție și retail avem 0.86% risipă, producția agricolă 4.2%, procesarea alimentelor 3.79%, consumatori casnici din mediul urban 6.5% și alimentație publică 8.63%. Risipa alimentară a scăzut cu 4% între 2016 – 2020. Țintele propuse sunt de 2.5% la 4 ani.”

Ionuț Banciu, secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

• „Coordonarea cu privire la risipa alimentară și agricultura ecologică între instituții nu este cea mai eficientă, deoarece în legislație există mai multe atribuțiuni pentru ministere și agenții.”
• „Legislația nu are norme de aplicare și lipsește raportarea clară. Se lucrează la sistemul integrat SIM care nu funcționează, dar există bani din PNRR pentru a-l face funcțional.”
• „România are o problemă cu raportarea datelor la Comisia Europeană (CE). Nu avem un cadru legislativ clar, nu știm cine raportează, ce raportează și ce se întâmplă daca nu raportezi, e foarte difuz. Încă se lucrează la cadrul legislativ, se așteaptă normele metodologice, pentru a stabili concret cine, ce trebuie sa facă.”
• „Agricultura ecologică și cea clasică, pentru a fi fezabile, sunt finanțate.”
• „Există o problemă de cerere, fermierul ar produce mai mult dacă ar avea cerere mai mare. Dacă reglementăm și spunem musai 25% ecologic, creăm o piață artificial, iar dacă o impui, trebuie să o și subvenționăm.”
• „Agricultura eco înseamnă mai puține pesticide. A existat lobby la nivel european pentru a pune pe pauză un regulament care reducea pesticidele. În România nu se folosesc atât de multe, dar nevoia de a reduce pesticidele este reală. Toate politicile europene în domeniul mediului sunt pentru sănătate și sustenabilitate, iar aici mai avem mult de muncă.”
• „Suntem într-un dezastru în care doar 13% din deșeurile municipale sunt reciclate, restul ajung la groapa de gunoi. Principala responsabilitate e la autoritățile locale. Românul nu e fericit să plătească suplimentar pentru colectarea separată. Aruncăm ce poate fi introdus în economia circulară.”
• „Autoritățile care au responsabilități pe verificarea modului în care se face colectarea selectivă trebuie să aplice amenzi și să nu mai plătim la UE pentru procentele pe care nu le reciclăm, și să înțelegem că orice aruncăm are un cost social, unul de mediu. O să plătim prin infringement dacă nu conștientizăm.”
• „Uniunea Europeană ne spune să reducem cu 50% risipa alimentară. Habar nu avem cât este risipa alimentară în acest moment. Avem niște indicatori indirecți. Avem o problemă cu datele. Îmi doresc ca această platformă să iasă cât mai repede, toți cei care au obligația legală să facă raportarea, să o facă ca să putem stabili niște ținte pentru că în momentul de față suntem în orb.”

Alina Crețu, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România

• „România, în opinia sa – a fermierului din sectorul vegetal, nu va reuși să atingă ținta de 25% terenuri agricole ecologice până în 2030.”
• „În Marea Britanie, s-a propus o amendă de 3 euro [2.4 GPB, n.red] per farfurie pentru restaurantele all inclusive dacă faci risipa alimentară.”
• „Conform studiului de economie agrară al Academiei Române, din coșul lunar al unei familii, 34% îl reprezintă hrana. Aruncăm 132 de kilograme de hrană per capita, într-un an de zile.”
• „În România avem două realități – risipa alimentară, pe care o vede o parte a societății, cea din orașele mari, și ce-a de-a doua, în care 1 copil din 5 merge seara la somn flămând.”
• „Trebuie să contribuim mai bine la dezvoltarea mediului rural prin diferitele tipuri de ferme care există în România.”
• „Soluția pe termen lung este agricultura durabilă deoarece agricultura ecologică nu este rentabilă pentru ca un fermier să trăiască pe termen lung și nu produce suficientă hrană pentru a acoperi cererea.”
• „Este nevoie de politici, reglementare și strategie pe termen lung, producătorii să aleagă mai bine, consumatorul să aleagă informat.”
• „Ministerul Mediului și Ministerul Agriculturii sunt cele două entități care nu sunt cei mai buni parteneri de dialog.”
• „Consumatorul final trebuie să înțeleagă că ce se produce în UE este verificat. Astăzi mâncăm cea mai sigură hrană. A crescut speranța de viață, niciodată n-am trăit mai bine ca acum.”
• „În agricultură este știință, în special în UE. Agricultura se subvenționează pentru că este un business în aer liber.”
• „Sfat pentru consumatori: când mergeți la raft, alegeți produse românești, marfă din UE pentru că este produsă marfă cu norme stricte.”
• „Se folosesc maxim 600 de grame de substanță activă de pesticide în România, pe hectar. Media europeană este de 2,6 kilograme pe hectar. La fel și de îngrășăminte chimice, datorită condițiilor economice. Porumbul și grâul sunt cele mai răspândite culturi. Grâul se îmbolnăvește dacă plouă. În România, sunt 1,5, până la 2,2 tratamente. În țările din Europa de Vest se aplică 4 – 5 tratamente.”
• „Un pas către sustenabilitate ar fi inovațiile în genetică și în ameliorare, care nu sunt disponibile în UE și care ne-ar permite să folosim și mai puține pesticide.”
• „Trendul agriculturii verticale a pornit în țări care nu au teren agricol, de ex. Japonia. În România avem posibilitatea să cultivăm aproape de oraș.”

Paul Mușat, Agro Brava, reprezentant cooperativă zona Constanța

• „Nu credem că va fi posibil într-un termen atât de scurt să ajungem la o așa suprafață de teren agricol ecologic. Sunt doi producători în cooperativa noastră care fac agricultură sustenabilă și reprezintă 10% din totalul terenurilor pe care le lucrează.”
• „Sunt probleme de personal, nu pot folosi pesticide, așa că au nevoie de oameni la plivit.”
• „Cererea pentru produsele bio este mică. Mai ales pentru cele rădăcinoase.”
• „Există o problemă legislativă, nu poți produce aceeași legumă și bio și convențional.”
• „Avem o problemă de transport pentru comenzile de cantități mici.”
• „Toți producătorii sunt certificați, ceea ce înseamnă transabilitate și siguranță alimentară. Kaufland acceptă doar produse certificate; în plus, iau singuri probe din depozite și fac analize.”
• „Producția în câmp deschis este dificilă pentru că nu poți controla partea de dăunători.”

Valer Hancaș – Director comunicare și corporate affairs Kaufland România

• „Disponibilitatea consumatorului de a achiziționa bio are legătură cu prețul.
• „Avem un parteneriat cu producatorii, care au posibilitatea să se îndrepte către depozitele noastre centrale în funcție de comenzile pe care le primesc.
• „Comenzile sunt generate de un soft care recunoaște vânzările, anumite trenduri, spațiul la raft, rotația produsului etc.
• „Rolul retailului în cadrul acestei dezbateri cu privire la viitorul nostru ca posibilități de creștere a teritoriului agricol, respectând condițiile de mediu, și încurajând parteneriatele locale este un rol importat care transferă un grad mare de responsabilitate în industrie, tot ceea ce se comercializează prin retail să fie consumat.
• „În 2016 – peste 50% aveam pondere produse românești pe rafturi, în prezent am ajuns la 85% pondere produse și servicii românești.”
• „A crescut apetitul pentru produse bio, eco, certificate, exista un trend local – locavorism. În galantar stă sustenabilitatea cu parteneriatele locale în egală măsură. Peste 70% din populația globului vrea produse de la companii responsabile.”
• „Zona socială vine cu un aport suplimentar de încredere pentru că există certitudinea că produsul respectiv respectă toate normele.”
• „Avem un proiect educațional pentru combaterea risipei alimentare care se numește NutriCOOLtura. Este o caravană pentru clasele 0 – 8. Avem și Academia Kinderland, o caravană în parcările noastre – prin jocuri educaționale, copiii își pot determina singuri proporțiile unei farfurii sănătoase.”
• „Avem sisteme care generează date mai scurte de valabilitate decât cele puse de producători pentru ca până la atingerea termenului de valabilitate impus de producător să avem timp de reacție: Banca de Alimente, ong-urile care se ocupă de bunăstarea animalelor, vânzarea accelerată (1,2% -1,3% din vânzarea totală) și cantina socială dezvoltată împreună cu Asociația Șansa Ta – în 2023, la nivel de București am donat peste 72 de tone de hrană, 1.000 de porții pe zi pentru persoanele defavorizate și peroanele care migrau din Ucraina.”
• „Lucrăm la implementarea unei aplicații pentru a comunica cu diferiți stakeholderi. Nu este gestionată singular, magazinele au posibilitatea să dialogheze cu stakeholderii locali.”

Raluca Fișer, președinta Asociației Green Revolution, a punctat faptul că populația are nevoie de o strategie națională, multianuală, de fonduri și instruirea fermierilor pentru a învăța business-ul și pentru a-și putea construi strategii pe termen mediu și lung astfel încât să fie parteneri cu actorii din lanțul de aprovizionare.

Florin Panfile – Familia Toneli

• „Avem o cotă de piață și de producție, dar și de vânzare de peste 30%.”
• „Până la sistemul bio, noi acoperim și celelate două coduri de creștere intermediare, care sunt sistemul de creștere la sol și respectiv free range. Suntem singurul producător nu doar din România, ci și din Europa de Est, – acum am aflat că s-ar putea să fi rămas singurul din Europa – care acoperă toate cele patru coduri de creștere.”
• „Acoperim toate cele 4 coduri și am mai adăugat un al cincilea – oul funcțional, într-un sistem de creștere free range, care este îmbogățit cu ce are nevoie organismul – Omega 3. Este o inovație unică în Europa, ne-a luat mai mult să primim ok-ul Ministerului Sănătății, dar până la urmă s-au lăsat convinși. Acum produsul este în teste la Monde Selection, cel mai important institut european pentru testarea calității. Suntem deținători ale celor mai multe medalii de acolo, și sunt gold.”
• „Producem peste 450 de milioane de ouă pe an, 55% în sistem convențional, 30% sol, 10% free range și 5% ecologic.”
• „Price indexul este de 80% în favoarea bio, deci cu atât mai mult ne costă să producem un ou ecologic versus un ou convențional.”
• „România se află la 2,7%, mult sub UE, care merge către 10% producție biologică.”
• „Suntem o companie pro state of art, adică folosim cea mai înaltă tehnologie. Am avut săptămâna trecută o vizită din partea unor auditori ai unui retailer foarte mare din România, și ne-au spus că au avut impresia că au vizitat o farmacie și nu o unitate de producție animalieră.”
• „Investim în state of art, investim în sistemul free range foarte mult, în sistemul bio, ecologic, și, nu în ultimul rând, în ouăle funcționale.”
• „Avem ouă special crescute pentru copii, găinile sunt hrănite cu cereale nemodificate genetic.”
• „Exportăm uzual 20%, în momentul de față …[scade] la 10% pentru că cererea pe piața internă este mult mai mare decât am preconizat noi.”
• „Exportăm doar ouă industriale categoria B, pe raft sunt toate categoria A, categoria B merge la industrie, iar cele care depășesc termenul de valabilitate și nu pot fi comercializate de către retaileri merg tot către industrie.”
• „Noi nu aruncăm nimic, nu facem risipă alimentară, România produce cât are nevoie doar pe două categorii de produse. Una dintre ele este oul.”

Florin Alexandru Alexe – Deputat Camera Deputaților

• „Avem, în sfârșit o lege a eliminării risipei modificată.”
• „Îl costă mai puțin pe producător sau retailer să doneze decât să distrugă produsele care nu mai pot fi comercializate.”
• „Legea la care am lucrat 3 ani de zile a fost ucisă în normele de aplicare în ultima zi. Și a trebuit în al doilea mandat să modificăm o lege care era ca apa sființită. [L 217/216 pentru diminuarea risipei alimentare, n.red] Legea de la noi a plecat în același timp cu cea din Franța, am strâns 1.300.000 de semnături la nivel european, în urmă cu 10 ani. Eram singura țară din Vest împreună cu Franța, Belgia ș.a.”
• „Vom avea o strategie națională făcută de Ministerul Agriculturii, vom avea o platformă, vom încerca să nu supra birocratizăm, vrem să facem lucrurile cât mai simple, care să nu mai împovăreze producătorii.”
• „Ne-am propus să reducem risipa alimentară cu 50% până în 2030.”
• „Autoritățile locale sunt obligate să raporteze. Există autorități locale care nu vor să primească bunuri, inclusiv pentru DGASPC-uri. Le este mult mai simplu să facă niște licitații, să-și cumpere diferite lucruri. Au fost situații în care au refuzat, inclusiv cornul și laptele.”

Gabriel Sescu – președinte Banca pentru Alimente

• „Exista marfă care se arunca cu costuri. Am văzut proiecte europene, am vizitat Italia și am decis să facem în România.”
• „Legea [Legea 217/2016 pentru diminuarea risipei alimentare, n.red] a fost modificată, tot ce e sub 10 zile acum poate fi donat.”
• „De la 57 de tone [de alimente, n.red] strânse în primul an, am ajuns la 6.000 de tone anul trecut.” Așadar, banca redistribuie 6.000 de tone de alimente anual către ong-uri.
• „Suntem 9 bănci regionale, cu aproape 800 de ong-uri cu program social în spate, care au contract cu noi și care au 295.000 de beneficiari la nivel național.”
• „Am deschis cu ajutorul partenerilor un depozit la marginea Bucureștiului care are aproximativ 2.000 de metri pătrați. Avem categorii separate de depozite pentru toate tipurile de produse pe care vrem să le distribuim în termen de maximum 72 de ore.”
• „Lactatele sunt categoria de produse cu cel mai mare grad de risipă. Pleacă de la noi în 24 de ore.”
• „Suntem un ong care funcționează cu ajutorul companiilor, fie că sunt retail sau producători. Costurile de donație sunt mult mai mici decât cele de distrugere. Conform legii pentru combaterea risipei alimentare, companiile care donează își pot deduce valoarea sau TVA-ul și nu este o pierdere totală.”

Ce își doresc participanții?

Paul Mușat, Agro Brava: Fonduri pentru achiziționarea unor utilaje performante, un robot cu laser pentru eliminarea buruienilor, în valoare de 1.5 milioane de dolari.

Florin Panfile, Familia Toneli: Aport mai mare din partea statului român. Parteneriat real între autorități și producători.

Florin Alexandru Alexe, Membru Camera Deputaților: Fiecare casă din România să aibă un coș de gunoi care face compost în următorii 10 ani. Tot ce avem și risipim să ajungă la oamenii care au nevoie. Iar producătorii să fie sprijiniți să producă mai mult pentru a putea exporta.

Alina Crețu, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România: Consumator informat, deschiderea UE pentru tehnologii în agricultură, legislație și adaptare de noi tehnologii la nivel european, educația și cercetarea să aibă locul pe care îl merită.

Aurel Simion, Secretar de stat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: Micșorarea diametrului farfuriei la all inclusive, educația, consumul produse românești, colaborare directă între autorități și producători.

Valer Hancaș, Director comunicare și corporate affairs Kaufland România: Creșterea gradului de asociere, de credibilitate între anumite industrii, entități, scrisoare de garanție pentru parteneriatele care vor fi dezvoltate.

Gabriel Sescu, Președinte Banca pentru Alimente: Companiile care produc sau comercializează alimente să găsească procedura prin care să salveze acele produse care se apropie de scadență și să le doneze către băncile alimentare, iar cei care sunt lipsiți de hrană să poată fi hrăniți și ajutați să trăiască o viață cât mai aproape de normal.

#agribusiness #agricultura #conferinta #conferintagreenreport #agriculturadurabila #consumresponsabil #fararisipaalimentara #produselocale #agriculturaecologica #lantscurtdeaprovizionare #sustenabilitateagricola #alimentebio #greendeal #pac #eatsmart #eatlocal #farmtofork #ecofriendlyfarming