Comisia Europeană a cerut sprijinul comitetului său științific pentru a înțelege mai bine ce riscuri și ce oportunități ar putea influența tranziția Europei către o economie circulară. Schimbările climatice, lipsa materiilor prime, noile tehnologii sau obiceiurile de consum sunt doar câteva dintre fenomenele care ar putea ajuta sau încurca acest proces.
Uniunea Europeană își propune să devină, până în 2050, un continent neutru din punct de vedere climatic. Una dintre căile esențiale pentru atingerea acestui obiectiv este economia circulară – un model prin care resursele sunt folosite mai eficient, produsele sunt reparate, refolosite sau reciclate, iar risipa este redusă la minimum.
Dar drumul către o astfel de economie nu este lipsit de obstacole. Tocmai de aceea, Comisia Europeană a cerut sprijinul Comitetului Științific pentru Sănătate, Mediu și Riscuri Emergente (SCHEER) pentru a înțelege mai bine ce fel de schimbări, idei sau riscuri pot influența această tranziție.
Cerința face parte dintr-un exercițiu european de analiză numit FORENV (n.r. – Foresight on Environment), care are loc anual și urmărește să anticipeze problemele sau oportunitățile care pot apărea în domeniul protecției mediului.
În ciclul actual, care se desfășoară între noiembrie 2024 și noiembrie 2025, accentul este pus pe economia circulară. Comisia vrea să afle ce evoluții recente – în societate, în economie, în tehnologie sau în politică – pot avea efecte pozitive sau negative asupra acestui proces.
Este vorba, de exemplu, despre:
- lipsa materiilor prime,
- avansul noilor tehnologii,
- instabilitatea geopolitică
- sau schimbările în comportamentul consumatorilor.
Toate acestea pot influența capacitatea Europei de a produce mai sustenabil, de a reduce poluarea și de a deveni mai independentă de importuri.
Cum funcționează procesul
FORENV este un sistem de analiză în cinci pași:
-
Identificarea semnalelor timpurii – până în martie 2025, experții au colectat aproximativ 200 de semnale de schimbare (idei, tendințe, riscuri).
-
Selectarea celor mai importante teme – în aprilie și mai, specialiști din instituțiile UE și din afara lor vor alege 10 subiecte considerate prioritare.
-
Caracterizarea acestor teme – până în iulie, vor fi analizate în detaliu, cu accent pe riscuri, oportunități și impact asupra mediului și sănătății.
-
Evaluarea științifică – Comitetul SCHEER va revizui aceste analize și va oferi un punct de vedere științific asupra lor.
-
Raportul final – va fi publicat în noiembrie 2025, cu scopul de a ajuta factorii de decizie din instituțiile europene.
Comisia a solicitat explicit SCHEER să valideze dacă riscurile și oportunitățile identificate sunt realiste, dacă lipsesc elemente importante și cât de mare este impactul potențial asupra sănătății oamenilor și asupra mediului.
De ce este important acest demers?
Economia circulară este vitală pentru atingerea obiectivelor climatice și pentru reducerea dependenței de resurse externe. De altfel, Comisia Europeană pregătește un Act pentru Economia Circulară, care va include măsuri pentru a crea o piață unică a deșeurilor reciclabile și pentru a stimula utilizarea materialelor refolosite în industrie.
UE a adoptat deja o serie de politici în acest domeniu:
-
Planul de Acțiune pentru Economia Circulară;
-
strategia pentru textile;
-
reglementări pentru ambalaje, baterii, vehicule scoase din uz;
-
inițiativa privind produse sustenabile, care promovează obiecte durabile și ușor de reparat
Ce decizii sunt așteptate în perioada următoare?
Rezultatele exercițiului FORENV vor contribui direct la elaborarea unui Act pentru Economia Circulară, anunțat pentru perioada 2024–2029. Acesta va include măsuri menite să:
-
creeze o piață unică europeană pentru deșeuri și materiale reciclabile;
-
stimuleze cererea pentru materiale refolosite, mai ales în industrii strategice;
-
încurajeze proiectarea ecologică a produselor, astfel încât acestea să fie mai durabile, mai ușor de reparat și mai puțin poluante.
De asemenea, documentele rezultate din FORENV vor contribui la revizuirea altor strategii deja în vigoare, cum ar fi Strategia pentru textile, Directiva pentru ambalaje, reglementările privind vehiculele scoase din uz sau inițiativele legate de produse sigure și sustenabile prin design.
