Politica de mediu a Marii Britani nu a suferit vreun regres odată cu finalizarea Brexitului, ci a devenit mult mai consistentă și oglindește ambițiile Regatului Unit cu privire la tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon. Despre pașii pe care această țară și-a stabilit pentru atingerea țintelor și obiectivelor puteți citi în interviul pe care Chris Barton, Comisarul britanic pentru comerț cu Europa, l-a acordat Green Report.
Ce s-a schimbat pentru Marea Britanie, în ceea ce privește politicile de mediu, de la momentul Brexit?
Regatul Unit și-a menținut angajamentul foarte puternic față de politicile de mediu de la momentul Brexit încoace. Aceste politici sunt esențale, atât din motive de mediu, dar și din ample motive de securitate economică, făcând tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon. Am demostrat că angajamentele noastre față de mediu s-au consolidat și au devenit mai puternice în ultimii ani, atât la nivel internațional, de exemplu COP26, a cărei gazdă am fost, cât și prin politicile interne numeroase care să ne asigure că facem această tranziție.
Agenda guvernului britanic a rămas similară cu cea din perioada precendentă Brexit sau aveți noi teme sau noi direcții pe care să le abordați?
Am putut să detaliem mai bine anumite acțiuni care se desfășoară pe zona de mediu. De exemplu, în 2020, prim ministrul Boris Johnson a venit cu „The Ten Point Plan” pentru a înlesni tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon, despre care am vorbit mai devreme, și care oglindește ambițiile noastre cu privire la energia eoliană offshore, hidrogen, captarea și stocarea carbonului, transportul ecologic, finanțările verzi și stabilirea unei game diverse de politici și obiective pentru realizarea tranziției noastre către o economie cu emisii scăzute de carbon.
Ați menționat finanțările verzi. Anul trecut Marea Britanie și Breakthrough Energy Catalyst au lansat un parteneriat în valoare de 400 milioane de lire sterline pentru a stimula investițiile verzi.
Aceasta este doar o parte a unui program de încurajare a investițiilor în energie verde, un aspect important fiind investițiile de tip public-privat, pe care căutăm să le încurajăm pentru a dezvolta unele dintre tehnologiile de care avem nevoie în domenii precum stocarea energiei. În total, investim peste 12 miliarde de lire sterline pentru ca economia noastră să facă această tranziție.
Cele 12 miliarde de lire sterline sunt aceleași care sunt mobilizate prin „The Ten Point Plan”?
„The Ten Point Plan” stabilește abordarea noastră de bază în întreaga economie, deoarece este clar că pentru a face tranziția către un nivel scăzut de carbon, fiecare parte a economiei trebuie implicată. Acesta include strategii pentru sectorul energetic, pentru locuințe și termoficare, dar și pentru sectorul trasporturilor, inclusiv transportul public, electric, aviația și transportul maritim. De altfel, cuprinde modul în care facem agricultură și producem bunuri, dar și o parte financiară pentru a ne asigura că avem resursele necesare.
Așadar, „The Ten Point Plan” este o strategie extrem de cuprinzătoare în toate domeniile economiei pentru a face posibilă această tranziție. Sunt studii care demonstrează că o astfel de abordare trebuie adoptată la nivelul fiecărei țări, dacă vrem să facem aceste schimbări de care avem nevoie. Mai mult, fiecare sector al economiei trebuie să-și schimbe abordarea. De asemenea, vedem și oportunități enorme. Reducerea emisiilor de carbon de care avem nevoie ne deschide oportunități comerciale și de investiții cu adevărat interesante. Ne oferă posibilitatea, de exemplu, de a ne izola de efectul unor prețuri volatile la combustibilii fosili.
„The Ten Point Plan” a fost anunțat în noiembrie 2020. Ce pași s-au făcut de atunci și până acum?
Unul dintre domeniile care prosperă este sectorul vehiculelor. Am adoptat o legislație potrivit căreia, din 2030, vehiculele alimentate integral cu benzină și motorină nu vor mai putea fi vândute în Marea Britanie. Aceasta transmite sectorului auto un semnal puternic privind hotărârea noastră de a face această tranziție. În același timp, am investit mult în infrastructura de încărcare a autovehiculelor electrice.
Pot fi toate aceste modificări interpretate și ca o încercare de trecere către o economie cirulară?
Principiul fundamental al unei economii circulare este că ar trebui să folosim materiale reciclabile la fabricarea produselor, iar la finalul utilizării acestor produse, acestea să fie la rândul lor reciclate. Pentru a face acest lucru, ne întoarcem la punctul în care ne asigurăm că aducem schimbări de mediu în fiecare ramură a economiei.
Cum încurajați trecerea către o economie circulară?
Este vorba de un mix. În primul rând este vorba despre stabilirea obiectivelor și țintelor generale la cel mai înalt nivel – ne-am stabilit obiectivul zero emisii pentru 2050 – apoi stabilirea strategiilor pentru diferitele părți ale economiei pentru a putea realiza aceste obiective – construind un plan în zece puncte și politici specifice în diferite zone, de exemplu, strategia hidrogenului. În același timp, lucrăm pentru a aborda unele dintre nevoile cele mai urgente, de exemplu, dezvoltarea turbinelor eoliene offshore.
Un alt proiect pe care îl avem în vedere este proiectarea unui model de lanțuri de aprovizionare pentru a ne asigura că pot oferi ceea ce ne dorim. Investim în cercetare și inovare pentru a ne asigura că dezvoltăm noi tehnologii ale viitorului. Este o abordare foarte cuprinzătoare.
Guvernul dumneavoastră pare a fi foarte preocupat de dezvoltarea surselor de energie regenerabilă. Care este atitudinea față de gaz și energie nucleară, tinând cont de faptul că UE a pus gazul și energia nucleară pe lista investițiilor din tranziția spre decarbonizare?
Cu siguranță vedem sursele regenerabile și energia nucleară ca părți importante ale soluției. De asemenea, vedem hidrogenul ca pe un element cheie în această tranziție, iar utilizarea și stocarea carbonului sunt factori importanți în ecuație.
Referitor la gaz, acesta este privit mai degrabă ca un combustibil de tranziție și componentă necesară a mixului nostru energetic, dar nu poate reprezenta o soluție pe termen lung fără o capacitate de captare și stocare în totalitate a carbonului rezultat din arderea acestuia.
Care sunt domeniile de interes pentru investitorii britanici pentru eventuale investiții cu componentă de sustenabilitate în România?
Pe scurt, răspunsul ar fi “multe”. Ca să vă dau câteva exemple, că tocmai ce am vorbit despre energie nucleară, Rolls-Royce a dezvoltat reactoare nucleare modulare de mici dimensiuni, care pot reprezenta un domeniu de inters. De asemena, avem deja investiții semnificative, prin CEZ, în domeniul eolian și vrem să le vedem în continuare în creștere. Avem companii care deja investesc aici în soluții cu nivel redus de emisii de carbon în diferite industrii, de exemplu Liberty Steel. Un alt exemplu este producătorul de ambalaje DS Smith. Aș mai menționa și un inters din zona de consulanță, dar și dintr-un domeniu pe care nu-l asociem neapărat cu emisii reduse de carbon, așa cum este contabilitatea. De fapt, are un rol important de jucat în a asigura contabilizarea corectă a măsurilor luate și a garanta că investițiile verzi chiar sunt verzi. Însă cele mai importante, din punct de vedere al mărimii investițiilor, sunt cele din sectorul energiei.
