Un nou studiu dezvăluie că deși națiunile bogate promovează energia regenerabilă pe propriile teritorii, 60% dintre fondurile destinate proiectelor de energie africane au mers către sectorul combustibililor fosili.
Studiul realizat de Oil Change International, un grup de sprijin dedicat energiei curate, arată că între 2014 și 2016 națiunile bogate au oferit în jur de 59.5 miliarde de dolari ca sprijin pentru dezvoltarea sectorului energetic african, dintre care doar 18% au fost destinați energiei regenerabile. Egipt, Angola și Africa de Sud au primit aproape jumătate din ajutorul destinat energiei în această perioadă.
Deși țările bogate se îndepărtează de combustibili fosili pe propriile teritorii, au continuat să finanțeze asemenea proiecte în Africa, unde schimbările climatice au unele dintre cele mai devastatoare consecințe asupra comunităților.
În cadrul studiului au fost examinate bănci regionale și de dezvoltare multilaterală, precum și 10 națiuni. China a contribuit cel mai mult la sectorul energetic african, oferind 5 miliarde de dolari pe an, dintre care 88% au fost cheltuiți pe combustibili fosili: aproape trei pătrimi din fonduri au susținut proiectele de extracție a gazelor și a petrolului, iar 13% din bani au mers către producția de energie pe bază de cărbuni.
După China, următorii finanțatori au fost Grupul Băncii Mondiale (WBG), Japonia și Germania. Banca Mondială a finanțat în special infrastructură pentru combustibili fosili în perioada studiată, deși asemenea fonduri vor fi întrerupte după un anunț recent că va renunța la finanțările pentru petrol și gaze începând cu 2019.
„Aceste țări își folosesc bugetele de ajutor pentru a promova dezvoltarea în Africa pe de o parte, în timp ce subvențiile lor care cauzează schimbări climatice anulează aceste beneficii pe de altă parte. Națiunile bogate trebuie să înceteze să împingă energia lor murdară spre Africa și să-și folosească bogăția pentru a oferi energie care este curată, verde și va servi Africa și restul lumii mulți ani de acum încolo.”, a declarat pentru The Guardian Mohamed Adow, de la Christian Aid.
Conform raportului, mai puțin de 2% din ajutorul acordat sectorului energetic african a fost oferit pentru sisteme de energie descentralizate, la scară mică. Experții spun că acestea sunt ideale pentru dimensiunea, dezvoltarea și densitatea continentului.
Analiza dezvăluie că majoritatea finanțărilor publice susțineau interesele comerciale ale țărilor donatoare.
Un raport recent realizat de către ONG-ul Tearfund arăta că 700 de milioane de oameni vor trăi în continuare fără electricitate în 2030, în special în Africa Subsahariană.
„Când sunt luate decizii legate de proiecte energetice în Africa, cea mai importantă întrebare ar trebui să fie: este acest proiect în cel mai bun interes pe termen lung al oamenilor? Guvernele ar trebui să îmbunătățească transparența când vine vorba de contracte, termeni de finanțare și planificare energetică, și să se angajeze în dialoguri mai semnificative cu societatea civilă pentru a aborda această întrebare.”, a declarat Thuli Makama, consilier pentru Africa la Oil Change International.
Un purtător de cuvânt al Băncii Mondiale a declarat că deși apreciază eforturile de a cuantifica finanțările publice în Africa, nu este de acord cu metodologia folosită în raport, declarând că WBG a finanțat 25% dintre toate proiectele solare mini-grid realizate în țări în curs de dezvoltare.
El a adăugat că WBG a depășit obiectivul de finanțări destinate combaterii schimbărilor climatice stabilit pentru 2020.
Anul trecut, națiunile G20 au fost acuzate de ipocrizie după ce au atras atenția asupra încălzirii globale, însă au oferit de patru ori mai multe fonduri pentru combustibili fosili decât pentru energie regenerabilă.
