O viață decentă pentru toți oamenii și protejarea mediului înconjurător și a climei nu sunt ținte contradictorii, subliniază o nouă analiză științifică, scrie Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic din Germania.
Obiectivele de dezvoltare, cum ar fi reducerea sărăciei și a inegalității, o mai bună sănătate și educație și o aprovizionare sigură cu alimente și energie, pe de o parte, interacționează strâns cu stabilizarea climei și conservarea biodiversității, pe de altă parte.
Numai împreună pot fi atinse aceste obiective și se pot face pași pentru protejarea mediului înconjurător, arată un raport al Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic (PIK) pentru Ministerul German al Mediului cu ocazia summit-ului Stockholm+50.
„Dacă încălzim Pământul și distrugem natura, acest lucru ne va amenința în mod direct prosperitatea și mijloacele de trai, iar oamenii mai săraci din țara noastră și din întreaga lume vor fi deosebit de puternic afectați”, explică autorul principal Bjoern Soergel.
„Efectele climatice, cum ar fi extremele meteorologice sau consecințele degradării naturii, cresc riscurile, de exemplu, pentru agricultură, afectând veniturile fermierilor, prețurile alimentelor și, în cele din urmă, nutriția și sănătatea tuturor”.
În schimb, stabilirea unui preț pentru emisiile de CO2 și eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibili fosili care dăunează climei pot reduce emisiile, limitând astfel încălzirea, și pot genera venituri guvernamentale.
Aceste venituri pot fi folosite pentru a face transferuri directe de numerar către oameni pentru a compensa creșterea prețurilor la energie și alimente; în Germania, de exemplu, acest lucru ar putea duce la un câștig financiar net pentru jumătatea mai săracă a populației. În special în țările din emisfera sudică, veniturile din prețul carbonului pot finanța și investițiile necesare urgent în infrastructură, asistență medicală sau educație.
În plus, dacă s-ar stabili stimulentele potrivite în politica alimentară și agricolă, de exemplu către o dietă cu mai puțină carne, mai puțin consum de pământ, mai puține emisii și mai puțină utilizare a îngrășămintelor artificiale, acest lucru ar putea în cele din urmă să beneficieze pe toată lumea: oameni sănătoși pe o planetă sănătoasă.
Tarifarea carbonului ar putea reduce emisiile și ar putea genera venituri necesare atingerii Obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU
„Nimic din toate acestea nu este simplu”, subliniază coautorul Ottmar Edenhofer, directorul PIK. „La cincizeci de ani de la Summit-ul ONU de la Stockholm privind Mediul Uman, provocările dezvoltării durabile echitabile sunt mai pronunțate ca niciodată. Cu toate acestea, calculele modelului nostru arată, de asemenea, oportunitățile unor politici puternice și cuprinzătoare în domeniul climei, de mediu și sociale. În unele țări, pentru De exemplu, în India, prețul carbonului ar putea strânge o bună parte din fondurile necesare pentru atingerea Obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU. Pe de altă parte, multe țări africane, în special, au nevoie de miliarde de euro pentru a sprijini acest lucru.”
„Trebuie să recunoaștem că nu există prânz gratuit”, conchide Edenhofer. „Fie vom continua să plătim pentru daunele aduse climei și naturii și, în cele din urmă, pentru suferința umană. Ori începem să plătim pentru soluții”.
Citește și: Apelul secretarului general al ONU către liderii lumii: „Scoateți-ne din această harababură!”
Ziua Mondială a Mediului – Care sunt principalele provocări de mediu pentru România
