Pe măsură ce nivelurile de CO2 din atmosferă cresc, majoritatea plantelor își îngroașă frunzele, iar acest fenomen ar putea agrava schimbările climatice, conform unui nou studiu.
Doi cercetători de la Universitatea din Washington au descoperit că plantele cu frunze mai groase sunt mai puțin eficiente în a capta carbonul din aer și ar putea amplifica efectele schimbărilor climatice, fenomen care nu a fost luat în considerare de modelele climatice realizate până în prezent.
Cercetătorii au inclus această informație în modelele climatice și au descoperit că plantele vor capta mult mai puțin carbon, lăsând aproximativ 6.39 de milioane de tone de carbon în atmosferă în fiecare an. Aceste valori sunt similare cu cele ale carbonului provenit de la arderea combustibililor fosili – 8.8 milioane de tone.
„Plantele sunt flexibile și răspund la condiții variate de mediu. Dar până acum, nimeni nu a încercat să cuantifice cum va altera acest tip de răspuns la schimbările climatice impactul pe care plantele îl au asupra planetei noastre.”, a declarat Abigail Swann, autoare a studiului.
Conform cercetătorilor, pe lângă reducerea abilității de captare a carbonului, temperaturile globale ar putea crește cu 0.3-1.4 grade Celsius mai mult decât estimările realizate până acum.
„Dacă doar această singură caracteristică – grosimea frunzei – are un impact atât de semnificativ asupra cursului schimbărilor climatice din viitor, credem că modelele climatice ar trebui să ia în considerare și alte aspecte ale fiziologiei și comportamentului plantelor când încearcă să prevadă cum va arăta clima spre finalul secolului.”, a declarat Marlies Kovenock, autoare principală a studiului.
Oamenii de știință nu știu încă de ce plantele își îngroașă frunzele când nivelurile de CO2 din aer cresc, însă reacția a fost documentată în cazul multor tipuri de specii de plante, cum ar fi plantele lemnoase și culturi de bază ca grâu, orez și cartofi.
Frunzele se pot îngroșa cu până la o treime din dimensiunea lor inițială, afectând activități ale plantelor cum ar fi fotosinteza, schimbul de gaze și stocarea zaharurilor.
În prezent, concentrațiile de carbon din atmosferă sunt de aproximativ 410 părți per milion și ar putea ajunge până la 900 ppm în decursul secolului. În cadrul studiului, cercetătoarele au analizat efectele îngroșării plantelor în condițiile în care nivelurile de CO2 din atmosferă ar ajunge la 710 ppm.
Cele două cercetătoare speră că studiul va atrage atenția asupra importanței răspunsurilor plantelor la schimbările climatice, când vine vorba de previziuni climatice.
„Știm acum că niște modificări aparent mici ale plantelor pot avea un impact global asupra climei, însă avem nevoie de mai multe date privind răspunsurile plantelor pentru a simula cu precizie cum se vor schimba plantele.”, a adăugat Swann.
