Zero Waste România lansează în această sâmbătă proiectul Someș Delivery (Revendică-ți Someșul), un eveniment-manifest care își propune să provoace și să probeze ideile comunității pentru integrarea Someșului în viața orașului Cluj-Napoca, fiind o adaptare a proiectului Street Delivery. Fundația Cărturești, Ordinul Arhitecților din România și Asociația miniMASS, care sunt organizatorii acestui proiect, doresc să abordeze toate cele patru dimensiuni vitale: latura urbanistică, animarea râului cu instalații și evenimente, implicarea comunității și protecția mediului.
Proiectul constă în educarea comunităților de pe cursul Someșului și implicarea acestora prin constituirea unor Consilii Consultative, formate din rezidenți, companii, decidenți, experți, instituții publice, organizații non-guvernamentale, instituții educaționale, instituții publice, salubrizatori precum și sistemul informal de reciclare, care să participe la elaborarea unei strategii Zero Deșeuri, adaptată nevoilor și resurselor locale.
“Lansăm un proiect de lungă durată cu focus pe prevenție, educație, îmbunătățirea politicilor publice locale, schimbarea percepției asupra deșeurilor și readucerea Someșului în viața comunităților, susținut exclusiv din muncă voluntară a tuturor celor implicați și donații de la persoane fizice. În cadrul workshopului Zero Deșeuri ne vom concentra pe experimentarea practică a selecției deșeurilor, a compostării deșeului biodegradabil și a identificării de materiale și produse prost proiectate, precum și de alternative accesibile pentru acestea”, a declarat George Petcu, coordonatorul proiectului Revendică-ți Someșul.
De asemenea, vor fi prezentate mai multe strategii aplicabile atât la nivel individual, cât și colectiv, și vor fi abordate discuții despre criteriile de alegere a produselor cumpărate, pentru a identifica ceea ce înseamnă un cumpărător responsabil și pentru a reduce cantitatea de deșeuri generată. „În plus, vom identifica pârghiile legale ale cetățeanului în situații flagrante de poluare a mediului cu deșeuri. La final, vom prezenta câteva metode prin care oricine se poate implica în regenerarea Someșului și readucerea lui în prim-planul comunității”, a mai spus George Petcu.
Râurile României sunt sufocate de cantitatea imensă de materiale plastice care afectează nu numai fauna sălbatică din râuri și din jurul acestora, dar și mările pe care acestea le alimentează. Din cauza greutății și dimensiunii reduse, cele mai des întâlnite sunt pungile de plastic. Acestea ajung adesea în mări și oceane, unde se descompun treptat de-a lungul a sute de ani, formând o supă difuză de microparticule răspândită pe întreaga planetă. Pungile de plastic din mediul marin reprezintă un pericol major cu consecințe dramatice pentru ecosistemul acvatic.
Fragmentele microscopice de plastic sunt ușor ingerate, cele mai afectate fiind mamiferele marine. Acești poluanți se acumulează la fiecare nivel din lanțul trofic, la fiecare dintre aceste nivele obținându-se o creștere semnificativă a concentrației de poluanți. Mai mult, plasticul nu doar eliberează substanțe chimice. Odată ajuns în apă atrage alte toxine, devenind și mai periculos pentru formele de viață marine. 94% dintre păsările din zona Mării Nordului au plastic în stomac.
Citește și:
VIDEO Campanie pentru mediu lansată de realizatorii „Natură și aventură”
