Romane polițiste? Povești de dragoste? Hai să lăsăm clișeele deoparte. Dacă te interesează viitorul planetei sau vrei doar o lectură care să-ți pună mintea pe gânduri, am adunat câteva titluri care s-ar putea să-ți schimbe perspectiva.
Lista asta are de toate—de la SF-uri care te prind de la prima pagină și povești reale despre incendii devastatoare până la analize care dezgroapă trecutul mașinilor electrice și pun în lumină viitorul lor.
Ai aici zece recomandări care pot deveni un cadou de ultim moment sau lectura perfectă pentru zilele libere. Și, dacă ai și tu o carte despre climă care ți-a plăcut, dă-ne de veste pe rețelele sociale.
1. „The Mountain in the Sea” de Ray Nayler
Acest roman de debut al lui Ray Nayler a fost apreciat pentru modul în care combină elemente de science-fiction cu teme profunde despre conștiință și relația omului cu natura „Muntele din Mare” este mai mult decât ficțiune climatică (cli-fi); este ficțiune antropocenică. Acțiunea se desfășoară într-un viitor în care oamenii au remodelat Pământul nu doar prin încălzirea globală, ci și prin pescuit excesiv și dezvoltare tehnologică. Această lume nouă și sistemele care au creat-o formează fundalul unei explorări captivante despre ce înseamnă conștiința și despre relația noastră cu natura. În acest context, Nayler explorează conștiința umană și relația noastră cu natura. O poveste captivantă care îți va schimba definitiv percepția asupra caracatițelor.
2. „Flight Behavior” de Barbara Kingsolver
Publicat în 2012, romanul explorează impactul schimbărilor climatice prin povestea unei femei din Appalachia. Kingsolver este cunoscută pentru abilitatea sa de a îmbina teme sociale cu narațiuni personale, iar această carte nu face excepție, fiind descrisă ca emoționantă și bine documentată.
În acest roman din 2012, scris de o laureată a Premiului Pulitzer, Dellarobia Turnbow, soția frustrată și săracă a unui fermier, este fermecată de apariția neașteptată a milioane de fluturi monarh în copacii de lângă casa ei din Appalachia. Deplasarea insectelor din habitatul lor de iarnă din Mexic este inițial privită ca un miracol, dar treptat devine evident că este un semn al schimbărilor climatice. Trezirea Dellarobiei la realitatea bolii planetare oglindește propria ei evoluție personală—ambele fiind prezentate cu umor și speranță, pe fundalul provocărilor mărunte ale vieții de zi cu zi.
3. „Animal, Vegetable, Miracle: A Year of Food Life” de Barbara Kingsolver
În această lucrare de non-ficțiune, Kingsolver descrie experiența familiei sale de a trăi timp de un an consumând doar alimente locale. Cartea a primit recenzii pozitive pentru combinația de memorii personale cu informații despre sustenabilitate și alimentație sănătoasă. Pe Goodreads, are o evaluare medie de 4,05 din 5, bazată pe peste 111.000 de evaluări.
Dacă preferi non-ficțiunea, Kingsolver îți oferă și asta în această carte din 2007. Volumul descrie încercarea autoarei de a-și hrăni familia timp de un an exclusiv cu alimente cultivate acasă sau care sunt produse local. Grădina este îngrijită, puii sunt crescuți, brânza este preparată—apoi vine iarna. Familia trebuie să se descurce cu conserve, legume rădăcinoase și porții modeste de carne crescută și sacrificată în condiții umane. Parțial jurnal personal, parțial ghid practic, cartea evidențiază miracolul hranei și ce presupune aducerea ei pe masă într-un mod sustenabil.
4. „Orbital” de Samantha Harvey
Acest roman plin de profunzime, câștigător al Premiului Booker din Marea Britanie în acest an, imaginează o zi din viața a șase membri ai echipajului de pe Stația Spațială Internațională, în timp ce orbitează Pământul, deasupra unui taifun alimentat de schimbările climatice. Personajele reflectează la viețile lor, la deciziile care i-au trimis în spațiu și la consecințele goanei neîncetate a umanității după mai mult. Deși acțiunea se petrece pe o navă spațială care se deplasează cu 28.000 km/h, romanul reușește să fie o meditație emoționantă și visătoare despre frumusețea și fragilitatea atât a oamenilor, cât și a planetei pe care o numim acasă. Reflectând asupra vieții și a alegerilor făcute, cartea oferă o meditație emoționantă despre fragilitatea planetei noastre.
5. „A Just Transition for All: Workers and Communities for a Carbon-Free Future” de J. Mijin Cha
În urmă cu jumătate de secol, tranziția SUA de la o economie bazată pe producție industrială a devastat comunități întregi, în special în regiunea Rust Belt. Deși aceste schimbări economice erau, probabil, inevitabile, J. Mijin Cha susține convingător că suferința provocată nu era la fel de inevitabilă. Mai degrabă, lipsa unor politici adecvate a împiedicat oamenii să se adapteze la un alt tip de economie. Acum, țara trece printr-o nouă tranziție, de această dată departe de combustibilii fosili. J. Mijin Cha argumentează că SUA riscă să repete aceleași greșeli. Totuși, prin îmbinarea poveștilor din comunitățile aflate în centrul tranziției energetice cu cercetări din domeniul științelor sociale, autoarea arată cum comunitățile și liderii politici pot contura un nou drum, mai echitabil.
6. „Car Wars: The Rise, the Fall, and the Resurgence of the Electric Car” de John J. Fialka
Această carte urmărește istoria vehiculelor electrice, de la taxiurile electrice din anii 1900 la ascensiunea mașinilor pe benzină și revenirea spectaculoasă a EV-urilor moderne. Un mix de istorie fascinantă și tehnologie. În loc să declare vehiculele electrice drept transportul secolului XXI, autorul privește înapoi, analizând industria globală a mașinilor electrice din ultimul secol. Scriitura sa îi poartă pe cititori în anii 1900, când sute de taxiuri electrice străbăteau străzile din Manhattan, și surprinde ascensiunea aproape simultană a invenției pe benzină a lui Henry Ford, care a atras atenția a 8.000 de spectatori la un circuit din Grosse Pointe, Michigan.
Fialka, fost reporter premiat al Wall Street Journal, începe narațiunea cu primele zile ale mașinii electrice, documentând competiția dintre prototipurile M.I.T. și Caltech din vara anului 1968. El continuă cu victorii notabile, precum cea a Sunraycer în 1987, în prima cursă mondială de mașini solare. Autorul subliniază cum, după o perioadă de declin, vehiculul electric a recâștigat interesul consumatorilor americani, datorită eforturilor unor organizații precum Departamentul de Energie al SUA și statul California, dar și datorită companiilor precum General Motors, Toyota și tânărul Tesla Motors, condus de Elon Musk.
Cartea a fost apreciată pentru modul în care aduce la viață povestea fascinantă a respingerii inițiale și a redescoperirii ulterioare a mașinii electrice în America. Fialka reușește să ofere o privire detaliată asupra subculturii, a liderilor industriei și a tehnologiei care au făcut posibilă această renaștere.
7. „Fire Weather” de John Vaillant
Incendiile de vegetație pot părea de pe altă lume, cu norii lor groși de fum și capacitatea de a-și crea propriile condiții meteorologice. Însă, prin povestea incendiului catastrofal din Fort McMurray din 2016 — cel mai costisitor dezastru natural din istoria Canadei — Vaillant descrie cu măiestrie legătura indestructibilă dintre oameni și foc.
El scrie cu empatie și umanitate despre persoanele nevoite să ia decizii imposibile în fața unui incendiu care a mistuit aproximativ 600.000 de hectare. Totodată, nu menajează pe nimeni atunci când analizează aroganța care a condus la devastarea acestui oraș canadian construit pe industria petrolului — o industrie care nu doar că a îmbogățit Fort McMurray peste măsură, dar i-a și provocat distrugerea.
Vaillant oferă o narațiune detaliată a evenimentelor care au condus la evacuarea a peste 88.000 de locuitori și la distrugerea unei părți semnificative a orașului Fort McMurray, situat în inima industriei petroliere canadiene. Cartea a fost apreciată pentru modul în care îmbină relatările martorilor oculari cu analize științifice, oferind o perspectivă profundă asupra relației complexe dintre omenire și foc. Recenziile evidențiază scriitura robustă și vie a autorului, precum și preocuparea sa urgentă pentru mediu, care transformă lectura într-o experiență captivantă.
De asemenea, „Fire Weather” a fost inclusă pe lista celor mai așteptate cărți ale anului 2024, subliniind relevanța sa în contextul actual al schimbărilor climatice și al dezastrelor naturale tot mai frecvente.
8. „The Story of Owen: Dragon Slayer of Trondheim” de E. K. Johnston
Un paradox al schimbărilor climatice este că, deși provoacă distrugeri, rămâne în mod ciudat invizibil: putem vedea doar efectele sale. „Povestea lui Owen” răstoarnă această perspectivă, împletind în mod captivant fantezia cu viața modernă. Acțiunea se desfășoară într-un orășel canadian unde dragonii sunt reali și capabili să distrugă orașe întregi—hrănindu-se cu emisii de carbon. Însă, în loc să reducă nivelul de CO2, societatea a ales să recruteze adolescenți ca vânători de dragoni.
Romanul, spus din perspectiva lui Siobhan, o adolescentă talentată la muzică, care se împrietenește cu Owen—un coleg ce provine dintr-o familie de vânători de dragoni—explorează teme importante despre prietenie, societate și sacrificiile pe care suntem dispuși să le facem pentru a păstra statu quo-ul. Este, de asemenea, o alegorie transparentă despre lăsarea problemelor climatice în seama generațiilor viitoare.
Unul dintre aspectele remarcabile ale romanului este modul în care îmbină elemente fantastice cu realități contemporane, creând o lume în care dragonii reprezintă o amenințare constantă, iar societatea a dezvoltat măsuri tehnologice și sociale pentru a face față acestor pericole.
Personajele principale, Owen și Siobhan, sunt bine conturate și complexe. Owen este un tânăr curajos, dedicat misiunii sale, în timp ce Siobhan aduce o perspectivă proaspătă și introspectivă, rolul ei de bard subliniind importanța poveștilor și a memoriei colective în societate. Relația lor se bazează pe prietenie și respect reciproc, evitând clișeele romantice și oferind o dinamică autentică și revigorantă.
Johnston oferă o construcție detaliată a universului său, integrând referințe istorice și culturale adaptate prezenței dragonilor, ceea ce adaugă profunzime și autenticitate poveștii.
9. „Charleston: Race, Water and the Coming Storm” de Susan Crawford
Fiecare loc ar avea nevoie de o carte precum „Charleston”, o istorie a orașului care se concentrează pe secole de contradicții—inundații și dezvoltare, bogăție și sclavie, privilegii și sărăcie.
Crawford transpune aceste complexități într-un viitor marcat de temperaturi mai ridicate și de creșterea nivelului mărilor. Orașele de coastă pot avea opțiuni similare și limitate pentru a face față acestor provocări, dar istoriile și structurile lor unice le lasă cu probleme profund locale. (Se pot observa diferențele de strategii, probleme și resurse financiare dintre Miami și Lagos.) „Charleston” readuce istoria la suprafață și o reinterpretează cu o urgență apăsătoare, punând întrebarea: ce vor face în continuare?
Un aspect central al lucrării este examinarea modului în care comunitățile afro-americane și cu venituri mici sunt cele mai vulnerabile la aceste amenințări climatice, datorită amplasării lor în zonele cele mai expuse și a lipsei de resurse pentru a face față dezastrelor.
Crawford prezintă poveștile unor lideri locali, precum reverendul Joseph Darby, care evidențiază deficiențele orașului în abordarea problemelor legate de rasă și mediu.
Criticii au lăudat cartea pentru analiza sa detaliată și pentru modul în care combină istoria narativă cu știința și poveștile personale ale locuitorilor din Charleston.
10. „Open Throat” de Henry Hoke
Narațiunea acestui roman inventiv este spusă din perspectiva unui leu de munte queer, care trăiește sub celebrul semn Hollywood din Griffith Park, deasupra orașului pe care îl numesc „Ellay”. Flămând și însetat, în timp ce seceta distruge unul dintre puținele peisaje sălbatice rămase în Los Angeles, leul de munte își petrece zilele ascultând și comentând conversațiile excursioniștilor, complet inconștienți de prezența naratorului (și de criza climatică). Când puma este alungată în oraș de un incendiu de vegetație, romanul capătă o turnură și mai fantastică și tulburătoare.
Această alegere narativă unică permite o explorare profundă a intersecției dintre natură și urbanism, evidențiind impactul activităților umane asupra mediului și relațiile complexe dintre specii. Criticii au lăudat romanul pentru proza sa elegantă și poetică, care îmbină umorul, imaginația, senzualitatea și tragedia.
Personajul principal, leul de munte, oferă o perspectivă inedită asupra inegalităților sociale și a crizei climatice din Los Angeles. Prin observațiile sale asupra drumeților și a persoanelor fără adăpost din parc, naratorul reflectează asupra condiției umane și a propriei identități, creând o legătură emoțională puternică cu cititorul.
Romanul a fost apreciat și pentru modul în care abordează tematici queer și de gen. Într-un interviu, Hoke menționează că a dorit să exploreze „queerness in the animal kingdom” și să creeze o poveste care să reflecte complexitatea identității și a dorinței.
