Clean Recycle, organizație care implementează responsabilitatea extinsă a producătorilor în domeniul ambalajelor (OIREP), raportează un volum de business de 3.8 milioane de euro și 56.000 de tone de deșeuri de ambalaje colectate la jumătatea anului, potrivit unui comunicat de presă. Societatea atrage însă și atenția asupra celor mai mari probleme cu care se confruntă România în acest domeniu la momentul actual.
Compania estimează o cifra de afaceri de 10 milioane de euro până la finalul anului și un volum total de peste 170.000 tone de ambalaje procesate pentru marii generatori de deșeuri de pe piață.
La nivelul anului trecut, compania a asigurat transferul de responsabilitate (colectarea, reciclarea, raportarea) a 160.000 tone de deșeuri din ambalaje de pe piață din România, în special de la companii din domeniul FMCG și retail. Clean Recycle gestionează activitatea de transfer de responsabilitate pentru un număr de peste 700 de companii, care pun anual pe piață peste 160.000 tone de ambalaje din sticlă, PET, hârtie, carton și altele.
Deși România a făcut progrese în ultimii ani în ceea ce privește activitatea de colectare separată și reciclare, cifrele de țară sunt mult în urmă față de media europeană, în condițiile în care țintele impuse de Uniunea Europeană cresc gradual.
Conform datelor Eurostat, România reciclează de patru ori mai puțîn decât media țărilor europene. Până în 2025, România trebuie să atingă o rată de reciclare de 55%, dar țară noastră nu a atins nici țintă anterioară de 50%, stabilită pentru 2020. În luna februarie 2022, România a fost dată din nou în judecată de Comisia Europeană, pentru că nu a închis toate cele 68 de gropi de gunoi, conform unei decizii din 2018 – în acest moment, România trebuie înca să mai închidă 42 de gropi de gunoi ilegale.
Probleme cu care ne confruntăm:
- România reciclează de 4 ori mai puțin decât media țărilor europene, conform Eurostat.
- Conform țintelor stabilite de UE, până în 2025, România trebuie să atingă o rată de reciclare de 55%, în condițiile în care nu a atins nici țintă anterioară de 50%, stabilită pentru 2020. În acest moment, România încă trebuie să închidă 42 de gropi de gunoi ilegale.
- SGR – Sistemul Garanție – Returnare, cerut de Comisia Europeană României, este neclar. Nici la acest moment nu sunt certe modul de funcționare și dată de implementare a sistemului prin care ar trebui să se schimbe complet piață reciclării în România.
„Pe de altă parte, Sistemul Garanție – Returnare (SGR), prin care fiecare dintre noi ar trebui să putem returna o sticlă sau o doză de aluminiu la un magazin din apropiere, este o mare incertitudine. Întreagă piață a operatorilor de transfer de responsabilitate (OIREP) se pregătea de implementarea sistemului de la 1 octombrie 2022, iar acum nu este clar dacă se va putea implementa chiar și din 2023. Activăm pe o piață în care actele normative nu sunt corelate între ele, în care o legislație și un sistem insuficient de bine puse la punct ar putea dinamită întregul sistem de reciclare – și așa fragil în România,” declara Cosmin Monda (foto), fondator și CEO, Clean Recycle, citat în comunicat.
În prezent, SGR rămâne neclar la nivel de industrie, în condițiile în care statul român ar urmă să fie acționar în cadrul acestui sistem, iar actele normative și deciziile oficiale de la Ministerul Mediului sunt neclare, mai arată Clean Recycle.
Conform Comisiei Europene, până în 2035, România trebuie să reducă până la 10% cantitatea de deșeuri municipale depozitate – în prezent însă, românii depozitează 70% din gunoiul pe care îl produc, față de media europeană de 24%. Pe de altă parte, volumul total de ambalaje este în creștere, din cauza creșterii consumului general al populației – în special pe segmentul deșeurilor de ambalaje din sticlă și plastic.
