În ceea ce privește sectorul clădirilor comerciale, “verde” înseamnă mai performant comparativ cu o clădire standard și implică diverse strategii de optimizare energetică și reducere a consumului de resurse (materiale, apa etc.) pe toată durata de viață a clădirii. Într-o situație ideală o astfel de clădire este construită în design integrat (colaborare între toți actorii implicați) încă din faza de concept. Materialele sunt regionale, nu transportate de peste mări și țări, non-toxice și durabile, iar spațiile sunt multifuncționale, ușor adaptabile și iluminate natural. În cazul clădirilor verzi, principalul avantaj este dat de costurile de operare (service charge și utilități) care sunt mai reduse cu până la 30% față de o clădire standard de birouri, fapt ce are un impact pozitiv asupra costurilor totale de ocupare.
În România prețul de închiriere pentru o clădire standard și una construită și promovată ca fiind “verde” nu diferă semnificativ, însă o clădire ecologică se închiriază mult mai rapid și implică riscuri investiționale mai mici comparabil cu clădirile convenționale. Dezvoltatorii activi pe piața de birouri din București construiesc verde, majoritatea clădirilor livrate recent având specificațiile tehnice de ultima generație și majoritatea sunt peste 95% închiriate.
„La sfârșitul lui 2014 chiria era de 18,5 euro pe metru pătrat (mp/lună). În CBD (zona centrală – n.r.) rata chiriei pentru spațiile de birouri de clasa A se încadrează în intervalul 15 – 18.5 euro/mp/luna, iar în Centru Nord în intervalul 15 – 17 Euro/mp/lună. În locurile semi-centrale, chiriile se încadrează în intervalul 12 – 15 euro/mp/ lună, iar în zonele periferice chiria pentru spații de clasa A variază între 9 și 12 euro/mp/lună. Estimăm că în următoarea perioadă chiriile nu vor suferi modificări majore”, a declarat, pentru Green Report, Mihaela Gălățanu, research specialist DTZ Echinox.
Standardele internaționale domină piața internă
Oana Stamatin, senior associate Real Estate Management Services, Colliers România, consideră că deși pe piața locală s-au identificat și inițiative prin care o clădire poate fi clasificată ca fiind verde, tendința pieței este de a aplica standardele internaționale de certificare ca LEED sau BREEAM. Pe baza acestor standarde internaționale, o clădire poate fi certificată dacă îndeplinește o serie de caracteristici, care diferă de la un standard la altul standard și în funcție de vechimea construcției.
Printre criteriile enumărate de Oana Stamatin se numără amplasamentul proiectului, care e de preferat să nu fie construit de la zero și să se afle în proximitatea mijloacelor de transport, facilitățile în cadrul proiectului care să includă parcări pentru biciclete și dușuri cu vestiare, parcări preferențiale pentru „carpooling” sau mașini cu emisii reduse, stații de încărcare combustibil alternativ, măsuri de eficiență energetică, incluzând aici dispozitive care permit reducerea consumului de apă, refolosirea apei de ploaie, acoperiș verde, sistem de iluminat inteligent și LED, dispozitive de umbrire eficiente. De asemenea, reprezentantul Collliers a menționat și asigurarea unui aer de calitate în interiorul clădrii și folosirea unor produse și echipamente nepoluante pentru întreținerea acesteia.
Elena Rastei, reprezentantul Romanian Green Council Building (RoGBC), subliniază faptul că în ceea ce privește schemele de certificare, care în primul rând sunt instrumente de îmbunătățire a performanței clădirilor, este necesară o departajare clară între schemele pentru clădiri nou contruite și/sau reabilitarea clădirilor existente. „S-a demonstrat că un anumit tip de evaluare a mentenanței și operării clădirilor existente, BREEAM In Use, este atât de permisivă și ușor de obținut încât a conferit statutul de “verde” unor clădiri construite în urmă cu peste 100 de ani, fără nicio îmbunătățire la nivel de performanță”, a explicat Elena Rastei.
Însă pentru ca o clădire să fie considerată ’’verde’’ nu este neapărat necesară certificarea acesteia. În acest sens avem numeroase exemple de clădiri excepționale din punct de vedere al sustenabilității, care nu au fost niciodată certificate, dar care au o amprentă de CO2 extrem de redusă comparativ cu o clădire standard. „O clădire de referință la nivel global este turnul bioclimatic Menara Mesiniaga din Kuala Lumpur, Malaysia proiectat de către arhitectul Ken Yeang pentru IBM în anul 1992 și care încă este promovată ca un model de bune practici în manualele universitare de profil”, a spus reprezentantul RoGBC.
20 de clădiri verzi în România
La nivel național, din datele existente pe site-ul RoGBC, există 20 de clădiri de birouri verzi în trei orașe: București – 16 clădiri, Cluj – 4 clădiri și Timișoara – o clădire. „Dacă măsurăm succesul în funcție de nivelul de performanță și gradul de ocupare atunci în topul clădirilor de birouri ‘verzi’ din România putem include Floreasca Park (București), Crystal Tower (București), The Office Cluj Napoca, Liberty Cluj Napoca și Maestro Business Center (Cluj Napoca)”, a declarat Elena Rastei.
Colliers a încheiat cu succes în 2014 certificarea LEED pentru primele două clădiri de birouri din proiectul AFI Park dezvoltat de AFI Europe: AFI Park 1 și AFI Park 2, fiind și primele două certificări LEED Core and Shell pentru clădiri de birouri din România.
Tot anul trecut Colliers i-a asistat pe GTC&Bluehouse pentru a finaliza procesul de certificare verde a proiectului de birouri City Gate din București conform standardului LEED Existing Buildings . Cel de-al doilea turn, City Gate South Tower, a obținut certificatul LEED Silver, după ce în urmă cu un an se obținea certificatul LEED Gold pentru City Gate North Tower.
Recent a fost obținută prima certificare LEED de tip Campus din România. Global City Business Park, deținut de Global Finance a obținut certificarea LEED Gold pentru clădirea O2, prima dintre cele două clădiri ale proiectului.
De asemenea, pentru DTZ Echinox cele mai de succes clădiri de birouri din clasa A aflate în portofoliu sunt Hermes Business Campus I, Floreasca Park, Green Court I și AFI Business Park.
Skanska a construit prima clădire de birouri din România cu stații de încărcare pentru mașini electrice
Suedezii de la Skanska au inaugurat în toamna anului trecut prima clădire din complexul Green Court Bucharest, situat pe strada Gara Herăstrău, aproape de mall-ul Promenada. Investiția în această etapă fiind de 46 de milioane de euro. Cu un spațiu închiriabil de 19.500 mp în 12 etaje clădirea vine cu o premieră pe piața de profil din România și anume o parcarea dedicată pentru mașinile electrice cu tot cu stații de încărcare.
„Stațiile de încărcare electrice prevăzute în clădirile verzi sunt cerințe opționale ale standardelor internaționale de certificare LEED sau BREEAM, proiectele fiind recompensate cu un punctaj mai bun în urma implementării acestor măsuri. Având în vedere interesul din ce în ce mai mare pentru a construi sustenabil în România, în special conform acestor standarde internaționale, considerăm ca acesta este un trend care va fi păstrat”, a explicat Oana Stamatin.
De asemenea, Elena Rastei a declarat că se speră ca acest nou trend să nu fie doar un moft, ci să devină un fapt normal în condițiile în care în standardul de certificare al RoGBC parcările pentru biciclete și mașini electrice sunt criterii obligatorii.
Citește și:
Cât de departe este Bucureștiul de a deveni un oraș inteligent și eficient
Prima clădire cu infrastructură pentru mașini electrice, inaugurată de Skanska în București
Schneider Electric este primul chiriaș al Skanska Green Court Bucharest
Juvelen, cea mai sustenabilă clădire de birouri din Scandinavia
