Cererea mondială de cărbune va continua să crească până în 2023, în condiţiile în care majorările înregistrate în India şi alte ţări din Asia vor compensa scăderile înregistrate în Europa şi SUA, arată Agenţia Internaţională a Energiei (IEA) într-un raport publicat marţi.
Potrivit estimărilor IEA, consumul de cărbune ar urma să crească cu 0,2% pe an, de la 5,355 milioane tone în 2017 până la 5,418 milioane tone în 2023.
În cazul Chinei, cel mai mare consumator mondial, IEA mizează pe scăderea consumului de cărbune cu 0,5% pe an până la 2,673 milioane tone în 2023, graţie progreselor în domeniul eficienţei dar şi politicilor de reducere a poluării aerului.
În schimb, IEA prognozează o creştere semnificativă a consumului de cărbune al Indiei, cu 146 milioane tone, până la 708 milioane tone în 2023, graţie creşterii producţiei de electricitate a termocentralelor precum şi a producţiei de oţel brut.
Acest raport vine la câteva zile după ce aproape 200 de ţări au căzut de acord asupra regulilor pentru implementarea unui acord istoric cu privire la încălzirea globală destinat limitării emisiilor de CO2 din combustibili fosili, în ideea de a menţine creşterea temperaturii globale sub pragul de două grade Celsius.
„În ciuda atenţiei acordate de media anunţurilor privind scăderea investiţiilor şi a îndepărtării de cărbune, trendurile pieţei se dovedesc rezistente la schimbare”, se arată în raportul IEA.
Cărbunele rămâne a doua mare sursă globală de energie primară, după petrol, şi cea mai importantă sursă de electricitate.
„Pur şi simplu, pentru a ne îndeplini obiectivele noastre de sustenabilitate, nu poate exista un viitor pentru cărbune fără tehnologia CCSU (captarea şi stocarea emisiilor de CO2)”, a declarat directorul IEA, Fatih Birol.
Potrivit unui studiu realizat de Global CCS Institute, în prezent la nivel mondial funcţionează doar 18 mari instalaţii de captare şi stocare de CO2.
Agenţia Internaţională a Energiei este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Agenţia a fost înfiinţată ca răspuns la primul şoc petrolier din 1973-1974 pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.
