Cercetătorii americani lansează un maraton științific online, protestând față de reducerile bugetare impuse de administrația Trump cercetării climatice. Timp de 100 de ore, climatologi și meteorologi explică publicului ce studiază și de ce munca lor este esențială societății.
Începând de miercuri, 28 mai, la ora 20:00 (ora României), climatologi și meteorologi vor susține 100 de ore de prezentări științifice consecutive.
Fiecare prezentare durează 15 minute și explică publicului ce studiază cercetătorii și de ce munca lor este crucială.
Inițiativa are caracter educativ, dar reprezintă și o reacție clară la politicile recente ale administrației Trump.
Fondurile pentru climă, tăiate în pragul sezonului uraganelor: reacția comunității științifice este fermă
Administrația Trump a redus bugetele agențiilor federale precum Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA), NASA și Departamentul Energiei, afectând grav cercetarea climatică.
Au fost concedieri masive, întreruperi de finanțări și închideri de laboratoare, exact când datele meteo sunt esențiale.
Organizatorii spun că maratonul este un protest față de politicile care au lovit Serviciul Național de Meteorologie la debutul sezonului uraganelor și au pus cercetarea climatică în pericol, din cauza subfinanțării masive.
Maratonul științific este, astfel, un act de rezistență profesională, dar și un apel la sprijin public pentru știință.
„Aceste tăieri afectează capacitatea noastră de a face cercetare în climă și prognoză meteo”, a declarat Marc Alessi, Union of Concerned Scientists pentru CNN.
Institutul Goddard, simbol NASA al cercetării climatice, a fost închis. Cercetătorii lucrează acum exclusiv remote.
Decizia administrației de a nu prelungi contractul de închiriere al NASA cu Universitatea Columbia a dus la închiderea Institutului Goddard.
Acest laborator emblematic, cunoscut pentru contribuțiile la înțelegerea schimbărilor climatice, a fost evacuat în aprilie.
Cercetătorii își continuă munca de la distanță, dar pierd accesul la infrastructura și colaborarea oferită de spațiul fizic.
Evenimentul online marchează simbolic acest moment și atrage atenția asupra fragilizării sistemului american de cercetare.
„Este cel mai științific gest de rezistență posibil”,
afirmă climatologul Kate Marvel, participant activ la eveniment
„Este un mod de a ne adresa publicului și de a spune: Uitați ce lucruri extraordinare primiți pentru un cost infim.”
Marvel subliniază că mulți dintre participanți sunt cercetători tineri, preocupați de viitorul profesiei și impactul social al muncii lor.
„Nimeni nu vrea să mă audă plângându-mă de administrație. Prefer să arăt ce facem și de ce contează”, adaugă ea.
O formă de educație publică și presiune civică în fața unui climat politic ostil cercetării științifice
Evenimentul este prezentat oficial ca nonpartizan, dar este imposibil de separat de contextul politic în care are loc.
Suspendarea fondurilor pentru știința climatică coincide cu intensificarea fenomenelor extreme și nevoia acută de date exacte.
Într-o epocă a dezinformării și polarizării, cercetătorii aleg să rămână fideli faptelor, deschiderii și comunicării directe cu publicul.
Platforma de livestream devine astfel o agora digitală, unde știința își face auzită vocea în fața deciziilor administrative dăunătoare.
Un exemplu pentru întreaga comunitate internațională de cercetare: reacție calmă, dar puternică, prin instrumentele meseriei
Spre deosebire de protestele tradiționale, maratonul științific nu strigă, nu acuză, ci explică și demonstrează, ore în șir, fără oprire.
Fiecare prezentare oferă o fereastră în munca reală a cercetătorilor și în utilitatea practică a cunoașterii științifice.
Acest gest transformă o criză politică într-o oportunitate educațională, cu impact atât intern, cât și internațional.
Sprijinul pentru cercetare nu este doar o chestiune de buget, ci una de viziune națională, susțin organizatorii evenimentului.
Maratonul de 100 de ore nu doar că aduce date științifice în prim-plan, ci provoacă o reflecție asupra priorităților statului.
Pe fondul crizei climatice și al vulnerabilității la fenomene extreme, ignorarea științei poate costa vieți și stabilitate economică.
Cercetătorii americani reamintesc astfel că știința este infrastructură critică, iar finanțarea ei nu e o opțiune, ci o responsabilitate.
România: Cod roșu de viituri extins la 12 județe
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis avertizări hidrologice severe, inclusiv un cod roșu de viituri pentru 12 județe.
Acestea includ Harghita, Mureș, Brașov, Sibiu, Prahova, Buzău, Neamț, Bacău, Covasna, Vrancea, Botoșani și Iași.
Avertizarea este valabilă până pe 29 mai, ora 14:00, și indică scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundații locale și creșteri de debite și niveluri pe unele râuri, cu depășiri ale cotelor de apărare.
Comandament de urgență convocat de Ministrul Mediului
În fața acestor condiții meteorologice extreme, Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a convocat o ședință extraordinară a Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență (CMSU).
În cadrul acesteia, s-a discutat despre măsurile necesare pentru a face față riscului crescut de viituri și inundații.
Ministrul a subliniat că evoluția fenomenelor meteorologice este îngrijorătoare, menționând că „luna mai 2025 ar putea fi una dintre cele mai ploioase din istorie”, cu o cantitate de precipitații înregistrată de la 1 mai până în prezent de 103,0 l/mp, față de o medie climatologică multianuală de 66,5 l/mp.
Printre cele mai afectate zone se numără județele Prahova și Ialomița, unde se așteaptă viituri puternice și creșteri rapide ale nivelului apelor.
De asemenea, județele Vaslui și Galați sunt sub supraveghere specială, cu un risc major de viituri pe râurile Prut, Siret și Trotuș.
Autoritățile locale au fost mobilizate la maximum, iar populația este sfătuită să urmeze cu strictețe indicațiile autorităților și să evite deplasările în apropierea cursurilor de apă.
Aceste evenimente subliniază importanța unei cercetări climatice susținute și a unei infrastructuri adecvate pentru monitorizarea și gestionarea riscurilor hidrologice.
Reducerea finanțării în domeniul cercetării climatice poate avea consecințe grave asupra capacității de a anticipa și răspunde eficient la astfel de fenomene extreme.
Articol în curs de actualizare.
CITIȚI ȘI:
Conferința Globală privind Clima și Sinergiile ODD 2025 – start ediţiei VI
Make pollution great! – again? Politicile de mediu în timpurile lui Trump
