O echipă interdisciplinară de cercetători de la Institutul de Fizică a Pământului (INCDFP) și geologi ai Geoparcului UNESCO Ținutul Buzăului realizează o cercetare în premieră, folosind tehnologie avansată pentru a cartografia structurile subterane ale vulcanilor noroioși și a explora legăturile dintre erupțiile de suprafață și rezervele ascunse de gaze și noroi.
Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) au demarat o campanie de măsurători geofizice pentru a investiga structura internă a vulcanilor noroioși și alunecările de teren din zonă.
Proiectul este o premieră nu doar în România, ci și la nivel internațional.
„Ceea ce facem acum este o premieră nu doar în România. Determinarea structurii vulcanilor noroioși în adâncime, prin metode geofizice, este o inițiativă complicată, dar rezultatele preliminare sunt extrem de încurajatoare”, afirmă Răzvan-Gabriel Popa, managerul Geoparcului UNESCO Ținutul Buzăului.
Scopul acestui proiect este de a identifica zonele cu potențial de apariție a noilor conuri vulcanice și de a evalua riscurile de prăbușiri de teren, cauzate de acumulările de noroi aproape de suprafață.
„Vulcanii, fie că sunt noroioși, fie că sunt magmatici, sunt un fenomen fascinant, mai ales că ceea ce se vede la suprafață este doar ‘vârful unui iceberg’. În cazul vulcanilor noroioși din Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului, ei sunt expresia unei structuri care se întinde pe o adâncime de 3 kilometri. Cu tehnicile geofizice pe care le folosim putem vizualiza această structură, iar imaginile generate sunt resurse pentru noi, atât educaționale cât și turistice”, adaugă Răzvan-Gabriel Popa, care este și vulcanolog.
Vulcanii noroioși: o valoare educațională și turistică
Acest proiect științific reprezintă și o resursă educațională valoroasă, fiind util în special pentru elevi și studenți.
Geoparcul colaborează cu școlile locale, oferind elevilor oportunități de a participa la activități de teren și de a înțelege fenomenele geologice din Ținutul Buzăului.
„Elevii sunt fascinați de modul în care putem vedea în adâncurile Pământului, iar ridicarea dronelor pentru măsurători este, de fiecare dată, momentul culminant al vizitelor lor”, menționează Răzvan-Gabriel Popa.
Imaginile obținute în urma cercetărilor vor fi expuse în siturile turistice din zonă, oferind vizitatorilor o oportunitate rară de a explora structurile subterane ale vulcanilor noroioși.
Dragoș Tătaru, cercetător senior la INFP, subliniază: „Explorarea vulcanilor noroioși din Ținutul Buzăului nu este doar o călătorie fascinantă în inima naturii, ci și o misiune științifică crucială. Acești vulcani reprezintă ferestre către adâncurile Pământului, oferindu-ne informații prețioase despre procesele geologice din subteran. Studierea lor ne ajută să înțelegem mai bine riscurile naturale, dinamica terenurilor și chiar să descoperim resurse subterane valoroase.”
Tătaru adaugă că deschiderea Asociației Ținutul Buzăului, care administrează Geoparcul, este esențială pentru a facilita cercetările și a împărtăși rezultatele cu publicul larg.
Geoparcul UNESCO devine, astfel, o punte între comunitatea științifică și cea locală, promovând educația și dezvoltarea sustenabilă.
„Prin colaborare, putem proteja acest patrimoniu natural unic și valorifica datele obținute pentru un viitor mai sigur și o societate mai informată.” – a mai spus cercetătorul.
Un peisaj geologic cu impact global
Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului este o regiune geologică unică, unde vulcanii noroioși, alimentați de gaze și substanțe chimice care urcă din adâncurile Pământului, formează un peisaj spectaculos.
Situată la intersecția a trei plăci tectonice, zona este marcată de o activitate seismică și vulcanică intensă.
La aproximativ 3 kilometri adâncime, rezervele de petrol și gaze naturale se ridică către suprafață, interacționând cu apele subterane și argilele, creând noroiul vulcanic caracteristic în cele patru zone de vulcani noroioși din Ținutul Buzăului.
„Suntem aproape de zona de coliziune a trei plăci continentale, una mare, placa europeană, și două plăcuțe mai mici, care tot împing una în cealaltă, și care duc la ruperea rocilor, duc la ridicarea munților. Ruperea asta se manifestă în adâncurile Pământului, iar această presiune face ca gazele și noroiul să ajungă la suprafață sub forma unui vulcan noroios”, explică Dr. Răzvan-Gabriel Popa, General Manager al Geoparcului UNESCO Ținutul Buzăului.
Tehnologii avansate în studiul vulcanilor noroioși
Pentru a înțelege mai bine activitatea vulcanilor noroioși și a evalua riscurile asociate acestora, cercetătorii din Ținutul Buzăului folosesc o gamă largă de tehnologii avansate.
„Suntem la Vulcanii Noroioși și este un loc deosebit din multe puncte de vedere, și de aceea punem laoaltă ceea ce știința și tehnologia ne oferă în ultimul timp, ca și performanțe”, explică Dr. Dragoș Tătaru, cercetător științific la INCDFP și coordonatorul proiectului de educație GeoEduLab.
Una dintre tehnicile principale utilizate este LIDAR (Light Detection and Ranging = Detectarea luminii și măsurarea distanțelor), care folosește lasere pentru a crea hărți detaliate ale zonei și pentru a analiza structurile subterane.
„LIDAR-ul emite un fascicul laser care măsoară cu precizie distanțele și poate crea imagini 3D detaliate ale terenului”, adaugă Dr. Tătaru.
Aceste hărți sunt folosite pentru a înțelege cum evoluează structurile geologice, cum se formează canalele de ascensiune ale gazelor și ale noroiului și cum se distribuie rezervele subterane.
Utilizarea acestui tip de tehnologie ajută cercetătorii să creeze o imagine clară a rețelei de rezervoare de gaze care alimentează vulcanii noroioși și le permite să anticipeze posibilele erupții sau colapsuri.
Pe lângă LIDAR, cercetătorii folosesc și metode seismice pentru a măsura viteza undelor seismice prin sol, ceea ce ajută la identificarea structurii geologice și la detectarea eventualelor fisuri care ar putea duce la eliberarea gazelor.
„Când analizăm vitezele seismice, observăm densificarea rocilor, iar acest lucru ne oferă informații valoroase despre stabilitatea zonei și despre posibilele riscuri de colaps”, explică Dr. Tătaru.
Vibrațiile și semnalele geologice
Un alt instrument esențial pentru cercetători este monitorizarea vibrațiilor geologice, care pot indica activitatea vulcanică iminentă.
„Când observăm o fluctuație bruscă a vibrațiilor, este posibil să avem o erupție iminentă a unui vulcan noroios”, subliniază Dr. Tătaru.
Cercetătorii măsoară vibrațiile printr-o rețea de senzori amplasați în apropierea vulcanilor noroioși.
Când vibrațiile depășesc anumite praguri, acest lucru poate semnala o activitate mai intensă a vulcanului, care ar putea duce la o erupție bruscă.
Vibrațiile de frecvență înaltă sunt adesea cauzate de surse foarte locale, cum ar fi mișcările gazelor sau schimbările în structura noroiului.
„Aceste frecvențe sunt semnătura bulelor de gaz care urcă la suprafață, și ele pot fi utile pentru a prezice o posibilă erupție noroioasă”, explică Dr. Tătaru.
Informațiile de acest gen sunt cruciale pentru gestionarea riscurilor și pentru protecția localităților aflate în apropierea acestor vulcani activi.
Conectivitatea subterană a Vulcanilor Noroioși
O altă caracteristică fascinantă a vulcanilor noroioși din Ținutul Buzăului este rețeaua subterană de noroi și gaz care îi conectează.
Această rețea subterană de noroi lichid, alimentată de gaze și minerale, se întinde sub întreaga regiune și poate alimenta simultan mai mulți vulcani, contribuind la erupțiile noroioase.
De asemenea, cercetătorii au identificat o legătură între vulcanii noroioși din Pâclele Mari și Pâclele Mici, indicând faptul că acești vulcani sunt conectați la un sistem geologic subteran mult mai vast.
„Este posibil ca Pâclele Mari să fie legate de Pâclele Mici, formând o rețea subterană care permite circulația gazelor și a noroiului prin dike-uri [Filon de lavă întărită într-o fisură vulcanică, ce formează un mic dig în urma eroziunii, n.red.] și fisuri”, adaugă Dr. Popa.
Această interconectivitate subterană face ca aceste fenomene vulcanice să fie extrem de dinamice și imprevizibile.
Impactul asupra mediului și riscurile naturale
Vulcanii noroioși reprezintă nu doar o atracție turistică, ci și o sursă importantă de informații pentru înțelegerea riscurilor naturale.
În ciuda fascinantei lor aparențe, acești vulcani pot să reprezinte și un risc semnificativ pentru mediul înconjurător și pentru localitățile din apropiere.
Erupțiile vulcanilor noroioși sunt adesea imprevizibile și pot provoca daune importante atât ecosistemelor naturale, cât și infrastructurii umane.
Impactul lor asupra mediului poate include schimbări în calitatea apei, distrugerea vegetației și poluarea solului cu substanțe toxice, inclusiv gaze și metale grele.
În anumite cazuri, erupțiile de vulcani noroioși pot apărea în locuri neașteptate, chiar în gospodăriile oamenilor: „Vulcanii noroioși pot să erupă brusc, formând conuri de noroi care se ridică în câteva ore. Aceste erupții pot apărea chiar în curțile oamenilor sau în zone care aparent sunt liniștite. Au fost cazuri în care s-au trezit cu aceste conuri în spatele casei„, afirmă Răzvan-Gabriel Popa, managerul Geoparcului UNESCO Ținutul Buzăului.
Deși, în general, nu sunt periculoși, acești vulcani pot fi imprevizibili, iar riscurile sunt amplificate de procesele geologice complexe care stau la baza lor, fiind destul de dificil de anticipat.
În acest sens, cercetările și monitorizarea continuă a acestor fenomene sunt esențiale pentru prevenirea unor tragedii naturale.
Istoric și rolul Vulcanilor Noroioși în cultura locală
Vulcanii noroioși din Ținutul Buzăului nu sunt doar o minunăție geologică, ci și o parte importantă a istoriei și culturii locale.
De-a lungul secolelor, aceștia au fost priviți cu un amestec de respect și teamă de către localnici.
Este bine cunoscut faptul că în unele zone, vulcanii au fost asociați cu mituri și legende, fiind considerați „porți ale infernului” sau „locuri de răzbunare ale zeilor”. Aceste credințe au fost amplificate de natura imprevizibilă a erupțiilor.
Rezervația Vulcanilor Noroioși, protejată încă din 1924, a devenit un loc de interes major pentru turiști și cercetători din întreaga lume, iar rețeaua de cercetători și echipele care monitorizează activitatea acestora au contribuit semnificativ la înțelegerea și conservarea acestei zone remarcabile.
Pâclele Mari, cel mai înalt vulcan noroios din Europa, și Pâclele Mici, cel mai extins câmp cu vulcani noroioși din Europa, oferă peisaje spectaculoase și unice.
În 2021, Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului a extins protecția zonei, incluzând Fierbătorile de la Beciu în lista ariilor protejate de interes local, adăugând astfel o nouă atracție acestui fenomen natural rar.
Vulcanii noroioși din Ținutul Buzăului nu sunt doar o lecție despre forțele naturale care modelează planeta noastră, ci și o oportunitate de a învăța despre importanța respectării și protejării acestui tip de mediu fragil, cu riscuri inerente dar și cu un potențial științific imens.
Conștientizarea acestor riscuri și înțelegerea proceselor geologice vor contribui la dezvoltarea unor soluții sustenabile pentru viitorul acestei regiuni spectaculoase.
Pe 19 decembrie 2024, Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului a lansat un documentar care prezintă primele rezultate ale proiectului de cercetare inovativ, dedicat studiului Vulcanilor Noroioși și altor fenomene geologice din regiune.
Mini-documentarul intitulat „Vulcanii se cutremură” celebrează 100 de ani de protejare a acestor fenomene naturale remarcabile, incluzând formațiunile Pâclele Mari și Pâclele Mici, care fac parte din una dintre cele mai impresionante rezervații naturale ale României.
Documentarul poate fi vizionat aici.
#vulcaniinoroiosi #tinutulbuzaului #geoparculUNESCO #cercetarestiintifica #peisajeunice #cercetareromania #patrimoniunatural #mudvolcanoes #buzauland #scientificresearch
