Conform analizei critice a planului național de acțiune post Fukushima, actualizat la sfârșitul anului 2014, analiză realizată de o rețea de ong-uri din Europa Centrală și de Est, centrala de la Cernavodă este expusă riscului seismic, inundațiior și unor evenimente meteorologice extreme, se arată într-un comunicat al Fundației Terra Mileniul III.
„Centrala nucleară de la Cernavodă este situată într-o zonă extrem de inadecvată, consideră cei care au evaluat-o, deoarece regiunea este predispusă la cutremure. Cu toate acestea, în prezent, mijloacele de gestionare a accidentelor severe nu sunt suficiente pentru a preveni sau pentru a atenua consecințele acestora. Concret, deși echipa de evaluare a criticat faptul că nu sunt prevăzute măsuri pentru creșterea rezistenței la cutremure iar limitele de siguranță nu au fost cuantificate în mod adecvat, autoritatea de reglementare CNCAN susține în continuare că alte înbunătățiri nu sunt necesare. Asta dovedește că autoritățile române nu înțeleg ideea de test de stres, consideră autorii studiului. Deși probabilitatea unui cutremur de peste limita de proiectare a centralei este scăzută, persistă posibilitatea unui cutremur puternic care ar putea declanșa un accident grav”, se arată în textul documentului.
Potrivit Terra Mileniul III, testele de stres au mai arătat că protecția împotriva inundațiilor este și ea insuficientă. Un număr semnificativ de echipamente de siguranță sunt situate în camere subterane ale centralei, ceea ce face necesară instalarea unor uși etanșe, rezistente la inundații. Acest lucru ar fi trebuit finalizat până în 2014, dar acum realizarea acestora este amânată pentru finalul anului 2015. În loc de măsuri tehnice fiabile sunt puși la dispoziție saci de nisip. Despre capacitatea centralei de a rezista la condițiile meteorologice extreme, cum ar fi vânturi puternice, zăpadă și ploaie, echipa de evaluare a găsit găsit puține informații.
Recomandări
Este nevoie în continuare de înbunătățiri în zona bazinului de stocare al combustibilului uzat, care se află în afara zonei izolate, astfel, în caz de accident grav o revărsare majoră de substanțe radioactive ar putea avea consecințe periculoase. Majoritatea acțiunilor de intervenție în cazul unui accident grav în zona bazinului de stocare sunt programate a fi efectuate cu echipamente mobile, echipamente care au fost achiziționate și testate, dar care nu sunt stocate în siguranță și nu prezintă garanția ca vor fi suficiente.
Îmbunătățirile în cadrul scenariului “station blockout” (o pană majoră de curent) sunt și ele nesemnificative, iar măsurile sunt discutabile. Operatorul a încheiat un acord cu autoritățile locale și naționale implicate în coordonarea răspunsului la situații de urgență pentru ca centrala să fie prioritară la reconectare, dar asta înseamnă că alți consumatori importanți cum sunt spitalele, sistemele de trafic sau alte instituții importante de interes local sunt lăsate fără energie o bună bucată de timp.
Toate acestea se adăugă la faptul că proiectul reactoarelor de tip CANDU este unul învechit, realizat în ani 70. Mai multe puncte slabe de proiectare ale reactorului nu pot fi remediate, în special cele legate de posibilitatea unei variații puternice de energie în cazul căderii sistemelor de siguranță și vulnerabilitatea împotriva riscurilor externe. Mai mult decât atât, degradarea tuburilor de presiune cauzată de îmbătrânirea acestora este o problemă persistentă la centralele de tip CANDU iar semne se întâmplă asta și la centrala de la Cernavodă există deja.
De asemenea, centrala este vulnerabilă și la atacuri teroriste.
Centrala de la Cernavodă a fost evaluată după accidentul de la Fukushima împreună cu restul centralelor din Uniunea Europeană, în privința a trei aspecte: pericolele externe, pierderea sistemelor de securitate și gestionarea accidentelor grave. În planul național de acțiune care a fost efectuat după aceste teste au fost identificate 33 de măsuri necesare pentru remedierea deficiențelor. Până la sfârșitul anului 2014, erau implementate în totalitate 24 de măsuri. Restul sunt planificate a fi finalizate până la sfârșitul anului 2015.
Citește și:
Reactoarele de la Cernavodă previn eliberarea în atmosferă a 8 milioane tone de CO2 anual
