Situația centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, a stârnit îngrijorări încă de când a intrat sub control rusesc, după începerea războiului din Ucraina. Chiar în cazul unor daune aduse centralei, acest lucru nu înseamnă însă neapărat o eliberare la scară largă a radioactivității, deși ea este posibilă. Un risc consistent îl reprezintă posibila întrerupere a alimentării centralei cu energie electrică, care alimentează sistemele de răcire pentru reactoare, precum și bazinele pentru combustibil nuclear uzat.
Într-un webinar despre situația centralei de la Zaporojie, Jan Vande Putte, reprezentantul Greenpeace pentru energie în Belgia și Asia de Est, a enumerat câteva principii generale referitoare la protecția împotriva radiațiilor:
- Daunele aduse centralei nucleare nu implică neapărat o eliberare la scară largă a radioactivității, dar este posibilă;
- În cazul unei eliberări, există o perioadă de cel puțin câteva zile între producerea daunelor la centrală și eliberarea de radioactivitate;
- Contaminarea se poate răspândi într-un model extrem de neregulat, în funcție de condițiile meteorologice și topografie;
- Eliberarea poate fi localizată și de dimensiuni mici sau poate fi extinsă și afecta o zonă largă din Ucraina și dincolo de aceasta;
- Principala substanță radioactivă în eliberare va fi cesiul 137, nu iodul 131;
- Riscul unei contaminări la un nivel ridicat este concentrat în principal în interiorul Ucrainei, la câteva sute de kilometri de Zaporojie. Cu toate acestea, în condiții meteorologice excepționale, contaminarea poate ajunge mai departe;
- Riscul unei contaminări la un nivel mediu poate afecta o mare parte a Europei, necesitând măsuri precum restricții în agricultură.
Ce poate pune în pericol centrala nucleară Zaporojie
O acțiune de forță asupra centralei poate viza distrugerea acesteia sau preluarea controlului total. Centrala Zaporojie este foarte mare, având o capacitate de 3.000 de MW atunci când toate cele șase reactoare sunt funcționale. Totuși, combustibilul nuclear ajunge la temperaturi foarte ridicate și rămâne la aceste temperaturi chiar și ani după oprirea reactorului. Pentru a gestiona acest aspect, este necesar un proces de răcire care să elimine căldura reziduală, proces care necesită apă și energie electrică.
Potrivit lui Jan Vande Putte, chiar și după distrugerea barajului de la Kahovka de către armata rusă și desființarea practică a lacului de acumulare, există încă o cantitate mare de apă disponibilă pentru răcirea centralei electrice. Există rezervoare de apă și chiar dacă acestea ar fi distruse, ar exista suficientă apă pentru mai multe luni. Cu toate acestea, situația este periculoasă și reduce marginile de siguranță ale centralei electrice. Cu toate acestea, reprezentantul Greenpeace subliniază că principala problemă în acest moment este alimentarea cu energie electrică a centralei electrice, care este mult mai expusă la riscuri.
Centrala nucleară este alimentată de patru linii de înaltă tensiune, dintre care doar una este funcțională în prezent. De la începutul războiului, Zaporojie a rămas de șapte ori fără alimentare electrică externă, fiind nevoită să se bazeze pe generatoare diesel pentru a produce energie electrică necesară răcirii celor șase nuclee de reactor și a celor șase bazine de combustibil uzat. „Generatoarele diesel au o anumită redundanță, dar nu sunt cele mai fiabile și nu au fost concepute pentru a funcționa timp îndelungat. Acestea au, de asemenea, o cantitate limitată de combustibil. Prin urmare, atunci când întreaga centrală electrică se află în modul de izolare și este dependentă de generatoarele diesel, situația devine critică. În plus, dacă generatoarele diesel ar fi intenționat avariate, situația ar deveni extrem de critică”, potrivit lui Vande Putte.
Reprezentantul Greenpeace subliniază că o linie electrică este foarte vulnerabilă la sabotaj sau daune în situații de război. Aspectul principal este că centrala nucleară are nevoie de o alimentare constantă cu energie electrică pentru a elimina căldura reziduală și că este foarte vulnerabilă, având nevoie de o situație stabilă, ceea ce nu poate fi asigurat în timpul războiului.
Solicitările Greenpeace:
- Rusia să-și retragă trupele și toate echipamentele militare și explozive de la centrala Zaporojie;
- Centrala nucleară să fie readusă sub controlul operatorului ucrainean și sub autoritatea de supraveghere nucleară;
- Toate reactoarele să fie oprite în modul „la rece”, conform ordinului emis de SNRIU pe 8 iunie;
- Ucraina să aibă acces nelimitat în zona din jurul centralei Zaporojie, inclusiv pentru suport logistic, transport greu, aprovizionare cu combustibil și deplasarea personalului, pentru a restabili o situație mai stabilă la centrală;
- Uniunea Europeană să impună sancțiuni împotriva Rosatom, care este complic complice în ocuparea Zaporojie;
- Deoarece zona largă din jurul Zaporojie afectează direct siguranța centralei, în special în ceea ce privește alimentarea cu energie electrică și integritatea rețelei de înaltă tensiune din întreaga regiune, Rusia trebuie să înceteze războiul, să recunoască integritatea teritorială a Ucrainei și să înceteze toate ostilitățile.
Partea a doua a acestui explicativ, care se referă la riscurile militare și măsurile pentru populație, va fi publicată luni.
Citește și: Germania și-a închis ultimele reactoare nucleare, însă problema emisiilor de CO2 rămâne deschisă
