Aproximativ 90% din poluanții care ajung în Marea Neagră sunt din plastic, respectiv PET-uri, pungi şi obiecte de unică folosinţă. Rezultatele au ieșit la iveală în urma unui proiect – pilot desfășurat de Administrația Bazinală (ABA) Buzău-Ialomiţa în perioada 2020-2023.
Proiectul privind „Protecţia cursurilor de apă pentru o Mare Neagră curată prin monitorizarea cu instrumente inovatoare de control şi practici bazate pe natură în vederea reducerii sedimentelor şi poluării cu deşeuri – Protect-Streams-4-sea” a avut drept scop realizarea unui studiu care să contribuie la îmbunătăţirea vieţii populaţiei din jurul Mării Negre, dar şi la protecţia mediului.
Specialiştii au prelevat probe din apă şi din sedimente, studiile concentrându-se pe fragmentele de macroplastic, mai mari de 5 mm şi microplastic, de până la 5 mm, denumite şi fragmente de plastic invizibile.
Zona-pilot în care Administraţia Bazinală a dezvoltat acest proiect a fost cursul râului Buzău, de la graniţa cu judeţul Covasna, până în dreptul localităţii Pătârlagele şi a inclus şi Acumularea Siriu.
„Ne-am îndreptat atenţia către un poluant recent dar pare a fi de lungă durată, un poluant cu impact major asupra mediului şi sănătăţii umane, vorbesc despre plastic. Pentru a vedea originea microplasticului, în cadrul proiectului am avut o investigare a macroplasticului. În urma acestui studiu s-a constatat că 90% din deşeuri au fost din plastic, 68 % reprezintă deşeuri tip PET şi deşeuri din tacâmuri şi veselă, fragmente din diferite obiecte din plastic. 60% sunt obiecte de unică folosinţă. Apoi am trecut la studiul microplasticului, primul studiu realizat din ţară pe ape interioare şi pe un lac de acumulare. Microplasticul reprezintă un fragment mai mic de 5 mm. Pentru că obiectivul principal al proiectului a fost să investigăm poluanţii care ajung în Marea Neagră dar şi reducerea lor, am achiziţionat prima ambarcaţiune de colectare a deşeurilor plutitoare din cadrul Apelor Române„, a declarat Oana Ristea, biolog în cadrul ABA Buzău.
În premieră, biologii Apelor Române au folosit o metodă inedită de prelevare de carote pentru a determina concentraţia de plastic din sedimente, metodă care a scos la iveală o strânsă legătură între perioadele cu inundaţii şi poluanţi.
Deplasarea în teren a constat în prelevarea probelor de sediment şi materii în suspensii atât pe râul Buzău, cât şi pe lacul Siriu.
„Probele au fost prelevate cu un un fileu, iar pe lacul Siriu în timpul deplasării ambarcaţiunii s-a filtrat apa lacului. Pe râul Buzău acel fileu a fost amplasat în albia râului. Printr-un echipament s-au prelevat carote, printr-un cilindru s-au prelevat probe la 60 cm adâncime. Este prima dată când prelevăm, în cadrul laboratorului nostru. Am încercat să corelăm perioadele de inundaţii cu acumularea de microplastic şi într-adevăr carotele care au fost pe secţiunii de 3 ani s-au corelat cu perioadele de viituri care au transportat materiile plastice de mici dimensiuni odată cu viitura„, a precizat biologul Alina Constantin, specialist ABA Buzău-Ialomiţa.
În urma activităţilor de prelevare au fost selectate fragmente de plastic care au fost supuse unei analize spectrofotometrice FT-IR, care a determinat tipul de polimeri prezenţi în structura chimică a deşeurilor.
„Am analizat 19 probe de apă şi de sediment. S-au identificat 4.000 de particule de plastic, o concentraţie medie de 200 de particule pe kilogram în sediment şi 3 particule pe metru cub de apă. Am realizat o analiză de amprentare, am analizat fragmentele pentru a le cunoaşte originea. Fragmentele analizate au fost polipropilenă, polietilenă şi polietilen tereftalat, polimeri utilizaţi în special în recipientele PET, în tacâmuri de unică folosinţă, pungi. O frecvenţă ridicată a înregistrat-o polimerul polistiren, policlorura de vinil şi un elastomer care este utilizat în industria auto„, a subliniat biologul Oana Ristea.
Citește și: Q&A: Voluntarii din sectorul 5 s-au implicat în colectarea mucurilor de țigară pentru un mediu mai curat
