Cea mai mare fabrică de captare a CO2 din lume urmează să fie pornită în Texas, SUA, în mai 2025, crescând capacitatea globală a acestui sector de 13 ori. Totuși, oamenii de știință rămân sceptici că această tehnologie ne-ar putea ajuta să stopăm creșterea încălzirii globale sub pragul stabilit de Acordul de la Paris.
Proiectul STRATOS, inițiat de Occidental Petroleum (Oxy), are un buget de 1 miliard de dolari și urmărește să elimine anual 500.000 de tone de CO2 din atmosferă începând cu mijlocul anului 2025.
Cu sprijin din partea administrației Biden și a unor companii mari precum Microsoft, STRATOS își propune să capteze CO2 prin tehnologii inovatoare și să îl stocheze subteran, potrivit Newsweek.com.
Procesul este intens din punct de vedere energetic, ridicând întrebări legate de sustenabilitatea și viabilitatea sa economică. Proiectul este monitorizat îndeaproape, întrucât poate deveni un model pentru viitoarele soluții de combatere a schimbărilor climatice.
STRATOS se va întinde pe 65 de acri în comitatul Ector și va folosi o rețea extinsă de conducte, clădiri și ventilatoare pentru a capta CO2 din aer și a-l stoca în formațiuni geologice subterane. STRATOS a obținut un sprijin semnificativ, inclusiv prin credite fiscale promovate de administrația Biden, și din partea unor companii mari de tehnologie. Microsoft s-a angajat deja să cumpere credite de carbon în valoare de 500.000 de tone metrice, ceea ce demonstrează interesul corporativ pentru tehnologiile de eliminare a carbonului.
Provocările și îngrijorările legate de fezabilitatea și impactul ecologic al proiectului sunt semnificative. Captarea CO2 din atmosferă necesită multă energie, având în vedere concentrația sa redusă de doar 0,04%.
„Credem că DAC poate ajunge să utilizeze mai puțină energie pe viitor, deși nu va fi o cantitate neglijabilă. Este esențial ca energia utilizată să provină din surse curate”, a spus Kajsa Hendrickson, director de politici la ONG-ul Carbon180.
Costurile ridicate rămân, de asemenea, o barieră, atât pentru construcție, cât și pentru operare, excluzând astfel jucătorii mai mici de pe piață. Incidente recente, precum migrarea fluidelor de sechestrare în zone subterane neautorizate în Illinois, subliniază riscurile stocării subterane. În plus, istoricul cutremurelor și problemelor legate de injectarea apei reziduale în vestul Texasului ridică întrebări despre stabilitatea pe termen lung.
În prezent, cea mai mare instalație de captare directă a aerului (DAC) din lume se află în Islanda – Mammoth, construită și operată de compania elvețiană Climeworks. Aceasta a fost inaugurată în mai 2024 și poate extrage până la 36.000 de tone de CO2 anual din atmosferă.
Și compania din Emiratele Arabe ADNOC a dezvoltat o fabrică de captare a carbonului și intenționează să își extindă capacitatea la 10 milioane de tone pe an până în 2030 și să atingă neutralitatea emisiilor până în 2045, după cum anunțau după inaugurare.
Pe de altă parte, Canada investește masiv în tehnologia de captare și stocare a carbonului pentru a combate schimbările climatice. Cercetătorii au început o analiză pentru a afla dacă injectarea dioxidului de carbon subteran poate provoca cutremure, potrivit CBC. Honn Kao, seismolog la Geological Survey of Canada, a primit o finanțare de 1,5 milioane de dolari canadieni pentru a studia această problemă, într-un studiu care a început în urmă cu un an. Proiectul său, desfășurat pe cinci ani, urmărește să monitorizeze activitatea seismică din apropierea instalațiilor de stocare a carbonului și să identifice metode de reducere sau eliminare a riscurilor.
Eficiența captării CO2
Emisiile globale de dioxid de carbon provenite din combustibili fosili și industrie au totalizat 37,01 miliarde de tone metrice (GtCO2) în 2023. Se estimează că acestea au crescut cu 1,08% în 2024, ajungând la un nivel record de 37,41 GtCO2, potrivist Statista. Prin comparație, eficiența tehnologiei de captare a carbonului pare irelevantă, cel puțin pentru moment.
Fiziciana germană Sabine Hossenfelder este unul dintre oamenii de știință care au atras atenția în mai multe rânduri că ținta de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, menționată de Acordul de la Paris, este în acest moment, imposibil de a mai fi atinsă. Hossenfelder vorbește despre o încălzire a planetei de aproximativ 3 grade Celsius, menționând însă că s-ar putea ca aceasta să fie și mai ridicată. În aceste condiții, doar captarea carbonului, fără strategii de reducere a emisiilor, s-ar putea să nu fie lozul câștigător.
#CO2 #emisii #sustenabilitate
Citește și: Studiu: Ținuturile mlăștinoase, vitale pentru captarea și stocarea CO2
