Într-o comunicare publicată ieri, Comisia Europeană a realizat o ierarhie a recomandărilor privind gestiunea eficientă a deșeurilor. Pe primele locuri, se află mecanismele care favorizează reciclarea. Totodată, este analizată și descurajată varianta incinerării, soluție luată în calcul de Ministerul Mediului și promovată intens de Primăria Capitalei.
În cadrul comunicării, Comisia Europeană întărește importanța respectării ierarhiei deșeurilor, care favorizează tranziția spre economia circulară. Potrivit acesteia, cel mai important pas care trebui făcut este prevenirea generării deșeurilor. Apoi, se încurajează refolosirea și reciclarea. Tratarea deșeurilor în vederea recuperării de energie și depozitarea la groapă trebuie puse, potrivit Comisiei, pe ultimul loc.
Comunicarea mai prezintă concluziile unui raport comandat de CE, care a analizat situația incinerării la nivel european. Specialiștii au descoperit că a crescut capacitatea de incinerare cu 6% între 2010 și 2014, dar și că procesul are loc neuniform. Germania, Franța, Olanda, Suedia, Italia și Marea Britanie sunt responsabile pentru 3 sferturi din întreaga activitate de tratare cu recuperare de energie. Totodată, Danemarca, Olanda, Austria, Finlanda și Belgia au cele mai mari rate de incinerare per cap de locuitor.
Pe de cealaltă parte, statele din Europa de Sud și de Est nu incinerează, ci se bazează pe depozitarea la groapă. Asta nu înseamnă însă că experții le recomandă să construiască incineratoare. Dimpotrivă.
Ce recomandă Comisia Europeană
Potrivit comunicării, statele precum România, fără capacitate de incinerare și dependente de depozitarea la groapă, ar trebui să se axeze pe implementarea unor măsuri care să favorizeze reciclarea. Printre acestea, specialiștii menționează: dezvoltarea infrastructurii pentru colectare selectivă și reciclare, reducerea depunerii la groapă a deșeurilor biodegradabile care produc metan și folosirea deșeurilor pentru a obține deopotrivă energie și biogaz, prin fermentare anaerobă. Experții mai precizează că, în cazul în care se iau în considerare exportul deșeurilor în vederea valorificării sau consturirea de noi facilități de incinerare, trebuie ținut cont de impactul pe care aceste soluții îl au.
Comisia atrage atenția țărilor care au capacități mari de incinerare că acest mod de tartare a deșeurilor descurajează reciclarea. Prin urmare, le recomandă: introducerea unor taxe pe incinerare și a unor taxe mai mari pe depozitarea la groapă; eliminarea schemelor de subvenționare a incinerării deșeurilor și realocarea fondurilor pentru o activitate situată mai sus pe ierarhia gestionării deșeurilor; introducerea unui moratoriu pe construcția de noi facilități de incinerare și închiderea celor vechi sau ineficiente.
Ce se întâmplă în România
Ministrul Mediului, Daniel Constantin, anunța recent că analizează dacă acceptă sau nu incinerarea ca soluție în viitorul Plan național de gestionare a deșeurilor. De asemenea, a precizat că astfel de stații vor putea incinera maximum 13% din cantitatea totală de deșeuri valorificate, restul mergând în mod obligatoriu spre reciclare. Totodată, Gabriela Firea a declarat că ar vrea să construiască un incinerator în București, cu ajutorul căruia să furnizeze electricitatea necesară sistemului de iluminat public.
ONG-urile de mediu au reacționat deja la intențiile autorităților. Zero Waste Romania a prezentat recomandările Comisiei și a oferit soluții alternative.
Zero Waste România îndeamnă autorităţile publice centrale şi locale să ţină cont de aceste recomandări (ale Comisiei, n.r.) şi să concentreze politicile şi fondurile publice spre soluţii alternative, cu impact de mediu semnificativ redus, flexibile şi mai puţin costisitoare precum staţii de recuperare a materialelor şi stabilizare biologică (Material Recovery Biological Treatment), pentru deşeurile amestecate – fractia umedă, instalaţii de fermentare fără aport de energie pentru obţinerea biogazului din biodeseuri, în tandem cu programe progresive de sortare la sursă pe cel puţin trei fracţii: reciclabil, biodegradabil şi mixt, colectare separată, programată în zile diferite pe tip de deşeu, minerit urban, susţinerea reţelelor de reparaţii şi meşteşugarii locali, aplicarea tarifului diferenţiat (plăteşti-pentru-cât-arunci) şi a sistemelor depozit-returnare pentru ambalaje, educaţie şi amenzi. O lista completă de solutii găsiţi aici.
În plus, Energy Justice Romania a inițiat o campanie pe platforma de-clic.ro, prin care cere cetățenilor să lupte împotriva construirii unui incinerator în București. Printre motivele prezentate, se numără cel referitor la siguranța populației.
Instalaţia de incinerare a deşeurilor propusă pentru Municipiul Bucureşti reprezintă încă un pericol pentru sănătatea cetăţenilor care v-au votat. Bucureştiul este deja extrem de poluat, iar o instalaţie de tratare termică, indiferent de cât de avansată tehnologic ar fi aceasta, va însemna încă un factor de poluare alături de cele două majore existente: groapa de deşeuri şi incineratorul Iridex şi incineratorul Stericyle. În plus, aşa cum s-a constat recent la incineratorul de la Tomeşti, Iaşi, sancţionat cu o amendă record de 75 000 lei şi o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi, pentru alterarea informaţiilor despre nivelul noxelor, siguranţa acestor instalaţii este dificil de controlat.
Aflați mai multe despre avantajele și dezavantajele incinerării dintr-un alt material realizat de Green Report.
