Schimbările climatice se află de mult timp pe agenda publică, dar mai mult ca o temă marginală. Abia în urmă cu câțiva ani fenomenele meteo extreme prezentate ca o consecință a activității umane și-au sporit prezența în media. Confruntată cu acest subiect, reacția opiniei publice românești este mai degrabă una de respingere, scrie Mihail Tănase, specialist de comunicare în cadrul programului Harta Reciclării al asociației Viitor Plus.
În media apar tot mai des subiecte care tratează fenomene meteo extreme – în special valuri de căldură, perioade de secetă prelungită și incendii de vegetație. Aflăm de temperaturi record, pe care țări sau zone ale lumii nu le-au mai cunoscut de când se fac astfel de măsurători. Se vorbește tot mai des de nevoia de a renunța la combustibilii fosili – cărbunele utilizat la producerea energiei electrice și petrolul care pune în mișcare sectorul transporturilor.
Dar care este percepția românilor referitor la acest subiect? Studiile cele mai recente spun că majoritatea românilor (75-80%) sunt de acord că schimbările climatice sunt reale. Să fie oare așa?
Deschidem Facebook-ul și… situația nu mai este la fel de clară. Vedem persoane publice, influenceri, specialiști în diferite domenii care promovează o cu totul altă realitate și care primesc mii de like-uri și sute de comentarii aprobatoare.
Sunt cei care promovează un discurs negaționist, climato-sceptic sau – mai grav – vorbesc de o realitate fabricată de către puternicii lumii, cu scopul de a-i sărăci pe oamenii de rând prin susținerea tehnologiilor nepoluante și de a le altera esența spirituală prin promovarea altor tipuri de valori.
De fapt, este valabil mai degrabă opusul: industriile clasice sunt cele care au influențat cel mai mult opinia publică în ultimele decenii. Un reportaj publicat recent de BBC arată cum corectitudinea datelor științifice prezentate de climatologi și apelul oamenilor de știință către guverne, pentru a reduce activitățile care contribuie cel mai mult la creșterea emisiilor, au fost puse sub semnul întrebării de o abilă campanie de PR. Pusă la cale în anii ̓90 de Global Climate Coalition – organizația de lobby a companiilor americane din industria petrolului, cărbunelui, energiei electrice, auto, feroviară și a oțelului – campania a fost atât de eficientă că efectele ei se simt și în zilele noastre.
Negarea unor date pe care oamenii de știință le corelează cu creșterea spectaculoasă a temperaturii globale nu are legătură nici măcar cu nivelul de educație. Sunt persoane cu reputație profesională solidă care ajung să facă afirmații năucitoare. Iată exemplul unui profesor român de economie care – într-un editorial din SpotMedia – spune că „încălzirea globală a salvat numeroase vieți, fiindcă a redus decesele cauzate de frig, de temperaturile improprii pentru locuit în numeroase țări.” Un cor de comentatori aprobă astfel de idei. Tot ei îi caracterizează pe cei care cred în varianta „oficială” a încălzirii globale cauzate de gazele cu efect de seră și a altor poluanți ca fiind manipulați de mass-media internațională și de ideile promovate de instituții precum ONU.
Negarea fenomenelor extreme nu se întâmplă doar la noi. În iulie, o prezentatoare TV și un meteorolog aproape că au reprodus – la un post TV britanic – o scenă din filmul Don’t Look Up, unde astronomii jucați de Leonardo di Caprio și Jennifer Lawrence au fost luați peste picior de prezentatorii unei emisiuni la care au mers pentru a avertiza asupra pericolului unei comete care urma să lovească Pământul. În viața reală, meteorologul a atras atenția asupra pericolului temperaturilor extreme din Marea Britanie (unde între timp a fost bătut recordul de temperatură) pentru ca prezentatoarea să afirme că nu înțelege de ce meteorologii au ajuns niște vestitori ai apocalipsei, în condițiile în care Regatul Unit a mai avut și în trecut vreme fierbinte.
Chiar și cu astfel de prestații mai puțin fericite, mass-media din țările civilizate acordă mult mai multă atenție oamenilor de știință și specialiștilor în schimbări climatice. În schimb, România, lipsa cercetării și precaritatea învățământului superior fac ca numărul experților care apar în prime-time să vorbească pe limba oamenilor despre schimbările climatice să fie mic spre inexistent.
Despre
Mihail Tănase are o experiență de peste 15 ani în media și comunicare. În prezent este specialist de comunicare în cadrul programului Harta Reciclării al asociației Viitor Plus.
Citește și: De ce reciclăm atât de puțin în București?
Managementul deșeurilor: Cum a supraviețuit piața DEEE primului an cu ținte de colectare majorate?
