Săptămâna trecută, întâlnirea oficială a Ministerului Mediului cu ONG-urile a prezentat numeroasele probleme cu care România se confruntă. De la lipsa susținerii în educația verde până la problemele care îmbolnăvesc românii zilnic, reprezentanții societății civile și-au prezentat problemele din expertiza lor.
Ce a declarat ministrul?
Nouă pe fotoliul de la Ministerul Mediului, Diana Buzoianu a audiat problemele societății civile. Astfel, întâlnirea a vizat să obțină viziuni clare și să înțeleagă unde este nevoie de o implicare mai asiduă din partea MMAP.
„Realitatea este că dacă te apuci de 100 de proiecte, le blochezi pe toate 100. Scopul acestei întâlniri este să setați care ar fi 1-2 proiecte esențiale pentru perioada următoare”,
a spus Diana Buzoianu, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Printre declarații s-a spus:
Irina Breniuc, Academia de Compost:
„Ne dorim să extindem rețeaua de compostare comunitară, care în prezent include 15 puncte de compostare în București. Pentru a face acest lucru, avem nevoie de o legislație care să ne permită acest tip de activitate. Mai exact, este necesară includerea în legislație a termenului de compostare comunitară sau, alternativ, excluderea acestor inițiative din sfera legislației actuale dedicate compostului individual sau industrial.
Există un grup de lucru la nivel guvernamental care lucrează de aproximativ doi ani la clarificarea acestui aspect, însă discuțiile s-au blocat. Avem nevoie de reluarea acestor discuții, astfel încât să putem debloca situația. Vrem să permitem dezvoltarea acestor proiecte, care sunt esențiale pentru tranziția către o economie circulară și pentru implicarea comunităților în gestionarea deșeurilor.”
Teia Ciulacu, Asociația Viitor Plus:
„Am două teme strategice pe care aș vrea să le propun ca prioritare, fără să intru acum în detalii. Prima vizează educația pentru mediu. Dacă nu investim constant în acest domeniu, nu vom vedea rezultate pe termen lung. Din fericire, există deja o strategie și un plan de acțiune. Totuși, suntem într-un moment în care este esențial să trecem la implementare. În această zonă, colaborarea cu Ministerul Educației este crucială.
Vedem deja foarte multă presiune publică, inclusiv pentru eliminarea Săptămânii Verzi, iar sprijinul financiar pentru școli a fost lipsit de transparență. Profesorii nu sunt suficient pregătiți, iar aceste lucruri afectează calitatea implementării. Cred că este nevoie ca Ministerul Mediului să fie mult mai activ și să colaboreze strâns cu Ministerul Educației, pentru ca acest plan să devină realitate. Numai așa vom putea vedea rezultate consistente în rândul publicului larg, în toate domeniile.”
Alin Teiușanu, OPP REMAT:
„Plecăm de la autorizațiile de mediu, care credem că ar trebui să fie publicate pe site-urile agențiilor sau al Agenției Naționale. Este un deziderat mai vechi pe care l-am susținut de mult timp, însă, din păcate, situația a rămas neschimbată.
De asemenea, procedura de aplicare a vizei anuale ar trebui revizuită. Pentru o întârziere, se poate ajunge la anularea autorizației și reluarea întregii proceduri. Sunt detalii care trebuie discutate.
Aș aduce în discuție și modificarea legislației privind vehiculele scoase din uz, în contextul programului Rabla pentru persoane fizice. Este importantă clarificarea fluxului de reciclare pentru atingerea țintelor și respectarea legislației europene.”
Oana Neneciu, Ecopolis:
„Noua directivă privind calitatea aerului se află acum în proces de transpunere la nivelul ministerului. Ne-am dori, însă, să existe o foaie de parcurs clară pentru această transpunere. Dacă este posibil, ne-am dori să fim implicați direct în acest proces.
Tot în zona de legislație, subliniem necesitatea unui sistem național de prognoză a calității aerului. În acest moment acesta nu există. De asemenea, cerem și obligativitatea operatorilor economici, în special din industria mare, de a transmite date în timp real.
Am dori, de asemenea, să avem o discuție pentru a încerca să deblocăm inițiativa „Oprește motorul!”.”
Laura Nazare, Bankwatch România:
„Un caz specific pe care vrem să vi-l aducem în atenție este poluarea cu cenușă de la CET Craiova. Monitorizăm situația împreună cu comunitățile afectate și vă putem pune la dispoziție documentarea noastră. De ani de zile, localnicii se confruntă cu poluare intensă cu cenușă. Deși au fost aplicate amenzi, problema persistă. De asemenea, amplasarea stațiilor de monitorizare ridică semne de întrebare. Măsurătorile privind poluarea aerului sunt în continuare lipsite de acuratețe. Credem că este nevoie de o intervenție fermă în acest caz.”
Alexandru Laibăr, Coaliția pentru Economie Circulară:
„Ne dorim continuarea politicilor de creștere a taxei de depozitare la groapă, care în prezent permite doar impropriu contribuția la economia circulară. Prin această măsură, putem favoriza sortarea, colectarea separată și apariția materiilor prime secundare pentru reciclatori și pentru industria românească.
Considerăm că este nevoie de elaborarea, de urgență, a legislației privind deșeurile textile, în contextul în care, avem de la 1 ianuarie 2025 colectarea separată obligatorie. În prezent nu există finanțare pentru etapele ulterioare: sortare, repunere pe piață sau reciclare.
În același timp, o problematică asemănătoare, unde știm că doar Administrația Fondului pentru Mediu este implicată, este cea a deșeurilor din construcții și demolări. Aici este nevoie de o intervenție mai amplă decât cea existentă în prezent.”
Loredana Luțescu, Tineri pentru Sustenabilitate:
„Lucrăm constant pentru a implica tinerii în procesele decizionale legate de mediu, climă și sustenabilitate. În prezent, derulăm o consultare națională privind schimbările climatice. Răspunsurile vor ajunge atât la dumneavoastră, cât și la alte instituții interesate.
Aș dori să întreb care sunt planurile ministerului pentru includerea tinerilor în procesele decizionale, nu doar la nivel consultativ, ci și în fazele de creare și monitorizare a politicilor publice. Există un plan sau mecanisme permanente de consultare a tinerilor, cum ar fi un consiliu consultativ de tineret pe mediu sau parteneriate strategice cu organizații de tineret?
Dacă există un astfel de plan, ne-ar interesa cum va fi structurat pentru a fi funcțional și incluziv. Credem cu tărie că tinerii trebuie ascultați punctual. Recent am organizat șapte consultări fizice legate de schimbările climatice și am fost bucuroși să vedem soluții realiste și ușor de implementat propuse de ei.”
