În urma acestor luni lungi de campanie electorală, astăzi Nicușor Dan este învestit de Parlamentul României și devine, astfel, oficial Președintele țării. Alegerea lui Nicușor Dan în rolul de președinte este o premieră în România: acesta este primul fost activist ales în cea mai înaltă funcție în stat. Ce își dorește societatea civilă de mediu de la acesta?
Oana Neneciu | Director Executiv – Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
Ne așteptăm să nu mai vedem în Guvernul României miniștri care amenință organizațiile neguvernamentale de mediu, care instigă la procese tip SLAPP si care se bucura la dizolvarea ONG-urilor.
Derapajele absolut grave de la cel mai înalt nivel al statului nu sunt demne de un guvern european. Am cerut, prin semnarea scrisorii deschise de peste 100 de organizații, demisia acestui om politic. Cred că pot asuma că ne dorim de la Nicușor Dan să impună niște limite ferme, conforme cu directivele europene, în ceea ce privește amenințările cu procese de intimidare la adresa societății civile
Ar fi minunat să existe un for consultativ la nivelul Administrației Prezidențiale, pe domeniul mediului si al schimbărilor climatice. Scopul acestuia ar fi să urmărească și să intervină în dezvoltarea politicilor publice din acest unghi.
Reprezentarea la nivel internațional pe teme privind schimbările climatice este, de asemenea, ceva ce noi, la Ecopolis ne dorim.
Restabilirea încrederii în justiție și, în special, justiția de mediu credem că ar trebui să fie pe lista noului președinte.
Ne dorim reforma administrativa clară. Adică un oraș cu un singur primar si city manageri pentru administrarea sectoarelor, cu buget centralizat și coerență în administrare și în elaborarea politicilor publice locale, dar și alegeri locale în două tururi.
Florin Stoican | Reprezentant – Rețeaua pentru Natură Urbană și Rețeaua Geoparcurilor din România
În primul rând, ne-am dori ca președintele să promoveze România ca țară cu patrimoniu natural de excepție, printre cele mai bogate și diverse din Europa. Dezvoltarea durabilă a României trebuie bazată pe patrimoniul natural, ca cel mai important capital al nostru, alături de moștenirea culturală.
Ne dorim asumarea de la cel mai înalt nivel, a imaginii României la nivel european, ca lider la capitolul biodiversitate și ca viitor lider al dezvoltării durabile bazate pe patrimoniul natural.
Ne dorim ca președintele să fie un promotor și apărător al problemelor de mediu și un mediator între clasa politică și autorități pe de o parte și cetățeni și societatea civilă pe de alta, pe problemele de mediu.
Ne dorim asumarea unei politici naționale pentru conservarea biodiversității. E nevoie de reformarea sistemului național de administrare a ariilor naturale protejate și de adoptarea de urgență a legii ariilor naturale protejate. Aceasta trenează de peste 3 ani și afectează patrimoniul natural, comunitățile locale, proiecte și programe naționale precum crearea rețelelor naționale de arii naturale urbane și geoparcuri.
Ne dorim să-și mențină angajamentul pentru realizarea de centuri verzi în jurul marilor orașe ale României și să contribuie în mod activ la realizarea acestora.
Ne dorim să continue ce s-a făcut bine până acum din demersurile pentru schimbări climatice și educație pentru mediu făcute de Administrația Prezidențială.
Trebuie păstrată funcția de înalt nivel în cadrul Administrației Prezidențiale (Consilier Prezidențial sau Consilier de Stat) cu atribuții privind combaterea, transformarea, reziliența și adaptarea în contextul schimbărilor climatice și tranziției către o economie sustenabilă.
Există un Raport cu temele importante de mediu din România – Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România. Acesta trebuie continuat pentru punerea lui în practică.
În plus, propunem înființarea unui departament pentru Participare Civică. Modelul acestuia ar putea fi Office of Social Innovation and Civic Participation înființat de administrația Obama în cadrul Domestic Policy Council de la Casa Albă. Acesta are rolul de a promova inovația socială și parteneriatele între guvern și sectorul non-profit. Funcționează prin colaborare între diferiți actori sociali și instituționali. Un astfel de departament ar acționa ca un hub de strategie, conectare și coordonare.
Ne dorim să includă în strategia de apărare a țării riscurile asociate cu schimbările climatice. Atenuarea schimbărilor climatice și urgenta climatică trebuie să fie obiectiv în CSAT. Insecuritatea climatică este recunoscotă la ora actuală ca fiind cea mai mare amenințare existențială a omenirii și planetei.
Ne dorim ca președintele să susțină programele UNESCO, inclusiv Geoparcurile internaționale UNESCO și importanța lor pentru conservarea patrimoniului si promovarea României. Să susțină Comisia Națională a României pentru UNESCO, să continue grupul de lucru pentru desemnările UNESCO din România și să numească un ambasador la UNESCO pentru continarea și dezvoltarea programelor UNESCO în România.
Ne dorim ca președintele să susțină cercetarea interdisciplinară și aplicativă din domeniile protecția mediului, sustenabilitate, conservarea naturii și patrimoniului cultural, dar și politicile și măsurile practice bazate pe știință.
Vlad Popescu | Director – Bankwatch România
Pentru a asigura pe termen lung o viață cât mai bună tuturor românilor este nevoie de implicare la toate nivelurile în domenii precum protecția mediului și combaterea și adaptarea la schimbările climatice. Președintele trebuie să fie un garant al acestei bunăstări. Ne dorim ca administrația prezidențială să se aplece în continuare asupra acestor subiecte arzătoare. O soluție ar fi înființarea de noi funcții la nivel înalt cu atribuții în acest sens.
Respectarea angajamentelor ce ne revin din tratate internaționale sau din legislația europeană în domeniul mediului trebuie să devină priorități pentru noua administrație. Sperăm că dl. Nicușor Dan va fi un susținător al politicilor și obiectivelor de mediu atât în țară, cât și internațional.
Într-un context economic și geopolitic extrem de sensibil, reziliența la crize, inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, este un imperativ. Lăsate neadresate, schimbările climatice reprezintă o amenințare la adresa sănătății publice, a infrastructurii critice, a securității resurselor naturale, a agriculturii, și nu în cele din urmă a coeziunii sociale. Costul inacțiunii este imens.
Conform raportului de țară privind schimbările climatice și dezvoltarea, al Băncii Mondiale, România riscă să piardă până la două miliarde de euro anual. Cauza acestor pierderi sunt inundațiile. Ne punem speranța că noul președinte înțelege pe deplin urgența unei abordări sectoriale integrate a schimbărilor climatice.
Ne exprimăm dorința și disponibilitatea de a lucra împreună cu Administrația Prezidențială și noul Guvern pentru avansarea acestui obiectiv.
Nu în ultimul rând, avem încredere că noul Președinte cunoaște și înțelege foarte bine aceste amenințări. Presiunile la care este supusă societatea civilă din România sunt reale și nu pot fi ignorate. Suntem convinși că va face tot ce îi stă în putință pentru protecția drepturilor civile și a libertăților. Aceasta include și formarea unui guvern care înțelege și respectă rolul ONG-urilor într-o societate democratică.
Elena-Alexandra Miron | Președinte – Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate
Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate își dorește de la noul președinte al țării: Instituționalizarea participării tinerilor în politicile climatice Crearea unui Consiliu Consultativ al Tinerilor privind Schimbările Climatice, așa cum este propus în Declarația Națională a Tinerilor (LCOY 2024), pentru a asigura colaborarea dintre autorități și tineret în formularea politicilor de mediu.
Integrarea Declarației Naționale a Tinerilor privind Schimbările Climatice în strategiile naționale relevante, recunoscând contribuția tinerilor la eforturile de combatere a crizei climatice.
Promovarea educației climatice și a conștientizării
Implementarea programelor educaționale interactive pentru profesori și elevi, dezvoltarea infrastructurii educaționale și organizarea de campanii naționale care să implice activ tinerii în acțiuni climatice, conform propunerilor din Declarația Națională a Tinerilor.
Susținerea Strategiei Naționale privind Educația pentru Mediu și Schimbări Climatice 2023–2030, care urmărește implementarea unui program educațional pentru climă și mediu, dezvoltarea resurselor educaționale și infrastructurii pentru școli sustenabile.
Așteptăm ca viitorul președinte să trateze schimbările climatice ca pe o prioritate de securitate națională. România are nevoie de coerență, curaj și decizii asumate. Iar tinerii trebuie să fie parte din aceste decizii, nu doar un public țintă pentru campanii de imagine. Tinerii din România sunt foarte pregătiți să participe, să propună și să contribuie.
Mihnea Matache | Senior PR & Communications Officer – Greenpeace România
În contextul crizei climatice și al multiplelor presiuni asupra mediului, România se confruntă cu multiple probleme. Astfel, țara are nevoie ca Președintele său să înțeleagă rolul crucial al societății civile. Societatea civilă are ca scop apărarea interesul public și protejarea patrimoniul natural al României.
Considerăm că o democrație sănătoasă presupune spațiu real pentru dezbatere, critică și participare civică. Președintele României trebuie să fie garantul unui climat democratic și deschis pentru societatea civilă. Vocea cetățenilor și a organizațiilor neguvernamentale nu trebuie redusă la tăcere sub nicio formă. Presiunile politice, administrative sau judiciare nu își au locul într-o democrație funcțională și europeană.
Un stat democratic se construiește prin dialog și transparență, nu prin intimidare și excludere.
Schimbările climatice sunt deja o realitate dură: valuri de căldură, secetă, pierderi în agricultură și efecte sociale tot mai vizibile.
România are nevoie de viziune și curaj pentru a se adapta și pentru a reduce drastic emisiile de carbon.
Președintele trebuie să susțină un plan național solid de adaptare la schimbările climatice, construit pe date științifice și consultare publică.
Corina Murafa | Membră a Comitetului Economic și Social European | Consultant Independent Energie & Climă
Cred că este necesară numirea unui consilier pe climă. Rolul său principal ar putea fi să medieze conflictul profund dintre societatea civilă și Guvern, pe teme de mediu. Este inacceptabil ca, într-un stat membru UE, să existe amenințări la adresa ONG-urilor. Este absolut inacceptabil ca aceste amenințări să vină de la cel mai înalt nivel al statului.
Trebuie creat un cadru real de dialog și trebuie garantate libertățile societății civile. Într-o democrație, vocile critice nu pot fi înăbușite cu forța. Președintele României, el însuși fost activist civic, are o responsabilitate specială de a apăra aceste libertăți.
La nivelul României, există un risc foarte mare să adoptăm o ideologie de tip MAGA existând deja presiuni. Astfel, este esențial ca pseudoștiința și dezinformarea care circulă în societate să fie combătute.
Politicile publice în domeniul energetic și climatic trebuie construite pe baza datelor și al dovezilor științifice, nu pe ideologie.
Marta Popescu | Coordonator de Proiecte – MaiMultVerde
Este vital ca dl. Nicușor Dan, din noua sa funcție, să susțină crearea unui sistem național eficient de monitorizare a poluării cu deșeuri. Acesta va trebui să permită verificarea reală a respectării legislației în domeniu.
În paralel, trebuie încurajată aplicarea și poate majorarea sancțiunilor pentru persoanele și companiile care nu respectă reglementările privind gestionarea deșeurilor.
Zonele afectate de depozite ilegale trebuie să fie îndeaproape monitorizate.
Este nevoie de o cooperare mai strânsă între autoritățile centrale și cele locale, pentru o gestionare mai eficientă a deșeurilor. Aceste colaborări ar trebui să se bazeze pe transparență, resurse adecvate și sprijin constant reciproc.
Din poziția de reprezentant al României pe plan extern, ne dorim ca președintele să acționeze pe probleme de mediu. Ne-am dori ca stabilirea de parteneriate internaționale și promovarea conceptului de economie circulară să fie printre prioritățile președintelui.
Investițiile în cercetare pentru dezvoltarea de soluții inovatoare privind reducerea și reutilizarea deșeurilor – în special a plasticului – trebuie susținute și prioritizate.
Totodată, colaborarea cu ONG-urile de mediu este esențială. Acestea joacă un rol crucial în educarea publicului, monitorizarea situației din teren și propunerea de soluții concrete pentru protejarea mediului.
UPDATE
Raul Pop | Director Programe – Asociaţia ECOTECA
În calitatea sa de om al datelor și experimentat adminostrator public, domnul Preşedinte a demonstrat deja că este important să nu sacrificăm interesele pe termen lung ale societăţii pentru câștiguri imediate, strict economice.
Schimbările climatice nu sunt o temă trecută, ci o realitate dovedită științific. Faptul că momentan nu domină agenda publică nu înseamnă că au încetat să producă efecte. Din contră, tocmai lipsa de reacție riscă să le agraveze iar costurile societăţii sunt deja imense. Vorbim de inundaţii, furtuni, probleme de sănătate publică generate de poluarea aerului, costuri cu deşeurile sau amenzi primite pentru lipsa noastră de performanţă.
Ne aşteptăm, aşadar, să vedem un decident public capabil să țină cont de date, nu doar de conjunctura politică.
Președintele poate juca un rol-cheie în a media și orienta acest proces, punând știința și sustenabilitatea în centrul politicilor publice. Problemele structurale sunt evidente. Avem o aplicare inconsistentă și superficială a legislației, în absența unui sistem clar și a unei culturi administrative bazate pe date. Instituțiile cu atribuții de control acționează izolat, fără coordonare, iar rezultatul este ineficiența. Un exemplu concret: eliminarea plasticului de unică folosință. Deși există reglementări clare, controalele sunt, în cel mai bun caz, formale – în realitate, aproape inexistente.
Este momentul să trecem de la reacții de imagine la acțiuni coerente, de la declarații la implementare reală. Fără o guvernanță care își asumă decizii pe baza adevărului științific și fără mecanisme clare de aplicare a legii, rămânem blocați într-un cerc al inacțiunii care costă – economic, social și ecologic. Avem legi, avem date, acum ne trebuie să obţinem efectele reale pe care ni le dorim. Adică… management public.
O scrisoare deschisă
Pe lângă reprezentanții ONG-urilor care și-au exprimat opinia pentru acest interviu, există o scrisoare deschisă semnată de peste 70 de personalități. Cercetători, antreprenori, experți, tineri și membri ai societății civile reprezentând organizații active în domeniile dezvoltării economice, politicilor publice și sustenabilității și-au expus argumentele privind dorința de înființare a unei noi funcții de nivel înalt privid schimbările climatice.
