Noul buget multianual al UE naște noi contradicții. În timp ce Comisia Europeană anunță investiții pentru tranziția verde și o nouă abordare a politicilor de mediu, societatea civilă și activiștii de mediu exprimă îngrijorări privind viitorul biodiversității.
Uniunea Europeană a lansat propunerea pentru viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2028–2034: un buget estimat la aproximativ 2.000 de miliarde de euro.
Comisia Europeană susține că noul plan va accelera tranziția către o economie verde și competitivă. Organizațiile de mediu, însă, precum WWF (World Wide Fund for Nature / Fondul Mondial pentru Natură), avertizează că biodiversitatea riscă să fie neglijată.
Comisia promite investiții pentru o Europă curată și competitivă
Jessica Roswall, comisar european pentru Mediu, Reziliența Apei și Economie Circulară Competitivă, a declarat că bugetul va sprijini inovația și sustenabilitatea în toate regiunile europene, cu o țintă ambițioasă: 35% din cheltuieli direcționate către obiective climatice și de mediu.
Printre prioritățile enunțate de Roswall se numără:
- consolidarea unui Fond European pentru Competitivitate care să sprijine tranziția verde, inclusiv tehnologii eficiente privind apa și soluții pentru economia circulară;
- planuri naționale și regionale care vor orienta investițiile către finanțarea naturii și adaptarea la schimbările climatice;
- aplicarea coerentă a principiului „Do No Significant Harm”, pentru a garanta că fondurile UE nu vor afecta mediul.
„Construim o Europă mai competitivă, sustenabilă, rezilientă și pregătită pentru viitor – pentru cetățeni, afaceri și generațiile următoare”, a subliniat Roswall.
Comisarul pentru climă: buget modern și noi surse de venit
Comisarul Wopke Hoekstra, responsabil pentru Climă și Tranziție Net-Zero, a evidențiat modernizarea structurii bugetare și introducerea de noi resurse proprii, inclusiv o taxă europeană pe tutun.
Aceste venituri ar urma să sprijine tranziția ecologică și să reducă presiunea asupra bugetelor naționale.
Hoekstra a avertizat că lobby-ul industriei tutunului încearcă să blocheze noile reglementări fiscale.
Dar comisarul a promis că va lucra cu statele membre pentru adoptarea măsurilor, având în vedere impactul semnificativ al tutunului asupra sănătății publice și bugetului european.
Propunerea răspunde unor preocupări majore: frauda și sănătatea publică.
„În primul rând, extindem sfera de aplicare a directivei, incluzând produse precum țigările electronice, tutunul încălzit și pliculețele cu nicotină. Această actualizare era demult necesară – piața acestor produse a crescut de la 4% la 13% între 2018 și 2023″, susține comisarul Hoekstra.
„Aceste produse atrag o nouă generație de utilizatori prin arome și funcționalități asemănătoare telefoanelor. Chiar și copiii mei vorbesc despre cum „au gust de căpșuni”. Cineva mi-a spus că aceste produse sunt răzbunarea industriei tutunului – și sunt de acord”, spune comisarul.
„În al doilea rând, majorăm ratele minime de taxare la nivelul UE, deoarece cele actuale sunt irelevante și depășite. Această măsură va genera venituri fiscale suplimentare în toată Uniunea și va economisi aproximativ 6 miliarde de euro în costuri de îngrijire medicală”, afirmă Hoekstra.
„Tutunul provoacă aproape 700.000 de decese anual în Europa și este responsabil pentru peste 25% din toate cazurile de cancer. OMS și experții medicali susțin că taxarea este una dintre cele mai eficiente metode de reducere a consumului”, spune Hoekstra.
Nu în ultimul rând, noile reguli vor ajuta la combaterea fraudei, traficului transfrontalier, mărfurilor contrafăcute și evaziunii fiscale, care în prezent provoacă pierderi de circa 13 miliarde de euro. În unele state membre, până la 25% din țigări provin din comerț ilegal, conform aceleași surse.
WWF: biodiversitatea riscă să fie marginalizată
Organizația WWF European Policy Office a exprimat îngrijorări majore privind structura bugetară propusă. Potrivit directorului Ester Asin Martinez, ținta de 35% pentru cheltuieli de mediu este insuficientă și prea generală. Acest aspect ar putea duce la diluarea investițiilor reale în conservarea naturii.
Printre punctele critice semnalate de WWF:
- dispariția programului LIFE, singurul instrument dedicat exclusiv protecției mediului și climei la nivel european;
- riscul ca principiul „Do No Significant Harm” să devină irelevant dacă excepțiile preconizate vor fi adoptate;
- lipsa unor metode robuste de monitorizare și a unor obligații clare pentru statele membre în privința investițiilor în natură.
„Ținta globală de 35% pentru prioritățile de mediu riscă să devină doar un exercițiu de imagine al Comisiei Europene, dacă nu este susținută de metode solide și transparente de monitorizare, precum și de garanții clare că statele membre își vor folosi noile alocări naționale pentru a investi în natură și climă”, afirmă Ester Asin Martinez, directoarea Biroului de Politici Europene al WWF.
„Prin gruparea tuturor cheltuielilor de mediu sub o singură țintă, există un risc real ca biodiversitatea să fie trecută în plan secund în favoarea unor priorități industriale care pot fi prezentate ca investiții verzi” a mai declarat Asin Martinez.
WWF solicită modificarea propunerii Comisiei, pentru:
- asigurarea unor fonduri dedicate pentru climă și natură în cadrul planurilor naționale și regionale;
- continuarea activităților programului LIFE prin bugetul gestionat de Comisie;
- introducerea unor mecanisme clare de urmărire și transparență pentru cheltuielile de mediu.
Propunerea pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene marchează o etapă esențială pentru tranziția verde a continentului. În timp ce Comisia Europeană promovează o agendă ambițioasă pentru o economie durabilă și competitivă, actorii din societatea civilă avertizează asupra riscului real de subfinanțare a biodiversității și protecției mediului.
Discuțiile care urmează în Parlamentul European și Consiliul UE vor fi decisive pentru a asigura că prioritățile climatice și de mediu rămân în centrul politicii bugetare europene.
