Cand vorbim de domeniul geotermal, ne gandim la o baie relaxanta in statiunile Felix si Herculane. Insa energia termala poate fi utilizata in scopuri mai importante decat baile, cum ar fi asigurarea incalzirii locuintelor, a apei calde si chiar a electricitatii in unele orase, ajutand si la aparitia a sute de locuri de munca.
Romania face parte din grupul tarilor europene cu traditie in prospectarea si valorificarea potentialului geotermic, alaturi de Islanda, Franta, Italia, Belgia sau Grecia, desi temperatura apelor si conditiile de zacamant nu fac posibila instalarea unor centrale de mari proportii, potrivit Ancai Vijdea, seful departamentului Teledetectie din cadrul Institutului Geologic al Romaniei (IGR).
Cel mai bine cunoscute resurse de energie termala din Romania sunt acviferele geotermale din Depresiunea Panonica, unde media temperaturilor la adancimea de 2.000 m este in jur de 127 de grade Celsius, ajungand pana la 150 de grade Celsius, la 3.000 m, reprezentand cele mai ridicate temperaturi ale apelor termale gasite in tara noastra. O alta zona cu resurse de apa geotermala este Campia Romana, intre Valea Dambovitei si Valea Oltului, unde temperaturile ajung la 100-120 de grade Celsius, la 3.000 m adancime. A treia zona este in Dobrogea centrala, la sud de aliniamentul Harsova – Medgidia – Constanta, cu temperaturi asemanatoare celor din Campia Romana.
„In afara de aceste trei zone in care energia geotermica este transportata la suprafata prin intermediul apei, exista si zone cu roci fierbinti si «uscate», netraversate de apele de circulatie subterana, situate la adancimi convenabile pentru exploatare si care se caracterizeaza prin anomalii geotermice (temperaturi de 150 de grade Celsius la 3.000 de metri si valori ale fluxului geotermic ce ajung la 100 mW/m2)“, a explicat Vijdea.
Se cunosc doua astfel de zone in Romania, ambele in Carpatii Orientali: una in zona muntilor Gutai-Tibles, iar cea de a doua in Depresiunea Ciucului.
Beius, singurul oras aproape geotermic din Romania
Spre deosebire de Islanda, Franta, Italia, Belgia, Romania a ramas in urma cu dezvoltarea domeniului geotermal. Daca, in Islanda, un sfert din energia necesara este produsa din astfel de resure, la noi exista doar un singur proiect implementat deja, in Beius.
In luna mai a anului trecut, s-au inceput lucrarile aferente proiectului „Beius oras geotermal – extinderea, modernizarea si securizarea sistemului de incalzire cu apa geotermala“, contractul avand o valoare de 16,6 milioane de lei.
Potrivit reprezentantilor Primariei Beius, proiectul ar trebui sa fie finalizat la sfarsitul lunii septembrie 2011, fiind realizat in masura de aproximativ 95%. „Am putea sa majoram durata proiectului cu cateva luni, pe considerentul in care au avut loc cateva modificari pe ceea ce inseamna situatiile de lucrari. Este doar pentru incalzire. Apa geotermala este forata printr-un put si va fi transmisa spre utilizatorii noi. Avem un target de aproximativ 1.000 de utilizatori, stabilit de la inceput in proiect“, a declarat unul din membrii echipei care se ocupa de acest proiect din cadrul Primariei Beius.
Pana in prezent, doar utilizatorii din blocurile de locuinte beneficiau de astfel de energie, iar, prin proiectul actual, vor fi inclusi si locuitorii de la case. De asemenea, se foloseste la institutiile publice, inclusiv spitale si licee.
Potrivit Ancai Vijdea, datorita acestui proiect se va asigura mentinerea pentru inca cel putin sapte ani a pretului de 77 de lei pe gigacalorie.
In plus, scopul proiectului este sa asigure energie termica din apa geotermala pentru 55 la suta din populatia Beiusului, precum si crearea de locuri de munca, atat pentru realizarea sa, cat si in perioada de operare si modernizare.
Sera in Jimbolia si incalzire in Oradea
Un alt proiect, de dimensiuni mult mai mici, se va implementa in acest an si in localitatea Jimbolia, din judetul Timis. Potrivit primarului Gabor Kaba, se va construi o sera de 1.800 de metri patrati, care va fi incalzita cu apa geotermala.
„Investitia este de 1,2 milioane de lei, din fonduri europene. Se vor cultiva legume pentru spital si pentru celelalte centre sociale din oras. Temperatura apelor este de 76 de grade Celsius. Sunt patru puturi de apa geotermala in Jimbolia“, a precizat Gabor Kaba.
In schimb, aici populatia nu a fost multumita de incalzirea din surse geotermale.
„Populatia de la blocuri s-a debransat de la incalzirea centrala pe schimbatoare de caldura de la ape geotermale, deoarece instalatia a fost veche, nu era eficienta, nu reusea sa se faca caldura destula, lumea nu platea. Si s-a intrat intr-o capcana care a dus la oprire“, a explicat primarul.
Pe de alta parte, nici temperatura apei geotermale din zona, de aproximativ 76 de grade Celsius, nu este potrivita pentru alt gen de proiecte, cum ar fi producerea de energie electrica.
De asemenea, mai aproape de Bucuresti, in zona Otopeni, apele geotermale cu temperaturi in jur de 70 de grade, aflate la adancimea de 100 de metri, se folosesc pentru incalzirea sediilor reprezentantelor unor producatori auto, prin sistemele cu schimbatoare de caldura.
Nu in ultimul rand, Primaria Oradea a depus, in primavara anului trecut, o cerere de finantare pentru un proiect de valorificare a energiei geotermale, ce presupune incalzirea in proportie de 85% a cartierului Nufarul I. Valoarea estimata a investitiei este de 60 de milioane de lei si presupune un punct termic geotermal, module termice automatizate, doua foraje, retele de transport si statii de reinjectie.
„Aceasta investitie presupune automat scaderea cheltuielilor pentru CET si, implicit, mai putini kilometri de magistrala care trebuie reabilitati“, a declarat primarul Ilie Bolojan.
Sute de mii de gospodarii alimentate de energie geotermala, in afara
In afara de proiectele derulate de diversele primarii, potentialul geotermal suscita interes si la nivel central. Prin intermediul IGR, Romania participa la proiectul ThermoMap, in valoare de 1,9 milioane de euro, alaturi de alte institute similare din Islanda, Marea Britanie, Franta, Belgia, Ungaria si Grecia, universitati din Erlangen-Nürnberg si Salzburg, precum si companii din domeniul schimbatoarelor de caldura din Germania.
„Proiectul are in vedere determinarea potentialului geotermal al terenului in zone test, la trei nivele de adancimi situate in primii 10 m de la suprafata, pe baza datelor armonizate referitoare la sol si ape subterane din tarile participante. Pana acum, investigatiile geotermale au fost cu precadere indreptate spre sistemele verticale si s-au realizat in general doar la adancimi mai mari de 50 m in sol“, a explicat Anca Vijdea.
De asemenea, Administratia Fondului pentru Mediu a lansat, in 2009, un program de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sistem care utilizeaza surse regenerabile, inclusiv geotermale, destinat hotelurilor sau altor unitati de cazare, precum si unitatilor administrativ-teritoriale.
Totusi, Romania este cu mult in urma marilor dezvoltatori ai industriei geotermale. In Italia, de exemplu, doar compania Enel Green Power are trei centrale geotermale, in regiunea Siena, doua cu o capacitate de 20 MW fiecare, iar o a treia cu capacitate de 40 MW. In total, acestea vor putea produce destula energie electrica pentru a acoperi nevoia a 110.000 de gospodarii.
In Statele Unite, unul din liderii in domeniu, pana la atingerea potentialului programat, de a produce 5.600 MW din energia geotermala, se vor crea 100.000 de locuri de munca, ceea ce inseamna 1,7 locuri de munca pentru fiecare MW instalat, potrivit Asociatiei de Energie Geotermala. Doar in Imperial Valley, din California, exista resurse pentru 60 MW, suficiente pentru a aproviziona 60.000 de familii, temperatura apei ridicandu-se la 177-190 grade Celsius.
