Doi tineri din București, Cristi și Adriana, și-au dorit să-și construiască singuri o casă mică, în care să se întoarcă din călătoriile lor prin lume. Au decis să facă o casă din baloți de paie, de 31,5 metri pătrați, și au documentat pe blogul lor fiecare etapă a proiectului de 7.000 de euro, început în vara lui 2015.
Cei doi adoră, cel mai mult, să călătorească. Au ieșit pentru prima dată din România acum 10 ani și de atunci au vizitat părți din 18 țări. Sunt freelanceri, așa că uneori stau mai mult plecați, decât în România. Însă, la un moment dat, a apărut o întrebare: „Unde stăm și unde ne întoarcem când avem nevoie, care e locul pe care-l numim «casă»?”. Aveau o garsonieră în București, cumpărată însă în rate, pe care spun că o vor numi „acasă” abia peste 12 ani, când o vor achita.
Într-o zi, și-au dat o provocare:
„Adriana: Auzi, nu vrei să ne facem o casă? Dacă e foarte ieftină, închiriem garsoniera și ne acoperim rata la bancă.
Cristi: Ete na, e super greu să-ți faci o casă. Hai să facem întâi un foișor de lemn. Dacă ne iese ăla, ne mai gândim.”
Și l-au făcut în vara lui 2015. A durat trei luni, căci au lucrat numai în weekend-uri, și i-a costat 2.800 de lei. Cei doi au detaliat pe blogul lor toate materialele folosite, inclusiv șuruburi, cuie, șaibe și diluanți, cât și prețul fiecăruia.
Pentru că le-a ieșit, și-au dat altă provocare. O casă adevărată și aproape de Capitală. Soluția: „Ne facem o casă foarte-foarte ieftină din baloți de paie”.
Au ales paiele pentru că își doreau să construiască ceva cu mâinile lor, cu minim ajutor din partea altor persoane, și pentru că, după ce au studiat lemnul și lutul, au decis că un perete gros de paie oferă cel mai mare grad de izolație termică. Desigur, notează ei pe blog, factorul „bio” a contat și el în luarea deciziei.
După ce au făcut planuri cam șase luni și au schimbat proiectul de 10 ori, au rămas la o casă mică, de 31,5 metri pătrați: un dreptunghi de 8,20 metri pe 5,70 cu o suprafață utilă, adică o singură cameră, de 7 metri pe 4,5 metri.
Și au mai decis ceva, să fie clar din capul locului: „Nu facem o casă pentru o familie mare, nu vrem să reziste 100 de ani, nu ținem neapărat să o lăsăm moștenire cuiva și nici nu o vom înscrie la vreun concurs de frumusețe. Și nu, nu ne e frică de cutremur. Credem că procentul de persoane ucise prin strivire cu baloți de paie e destul de redus la nivel mondial…”
În iarna lui 2015 au făcut dintr-o cutie de puzzle o machetă pentru casa mică din paie, ca să înțeleagă mai bine cum o să arate spațiul în care vor locui. Au construit pereții, au tăiat uși și geamuri, apoi au mobilat casa și au utilat-o: bucătăria, baia, soba, masa, walk-in closet-ul, patul la înălțime, biroul și un televizor (opțional). Apoi s-au jucat cu lanterna în jurul ei, ca să-și dea seama cum pică lumina.
În iunie, s-au apucat de treabă: au săpat și au turnat fundația. Deși ar fi vrut o casă prietenoasă cu mediul, nu prea s-au putut feri de beton.
„Proiectul casei mici de paie se voia un experiment de locuință cu impact redus asupra mediului. Totuși, am ales betonul ca materie primă pentru fundație, nu neapărat pentru că ne e foarte drag, ci pentru că nu am găsit cu mințile noastre o soluție mai bună. Cu siguranță alternative există, dacă îți dorești cu adevărat o casă mai «bio», mai «organică» sau mai știu eu cum. Nouă nu prea ne pasă cum se cheamă casa noastră, dar va fi cu siguranță un hibrid, un amestec de idei și tehnologii”, scriu ei pe blog.
În cinci zile din august, cu ajutorul unor localnici, au ridicat o structură de lemn. Acoperișul l-ar fi vrut, pe rând, din stuf, țigle, șindrile sau pământ (în care să planteze varză), însă le-au tăiat pe toate de pe listă, pentru că fiecare ar fi crescut costul total sau pentru că nu au găsit oameni pricepuți. Până la urmă, au ales un acoperiș din tablă.
Partea cea mai grea, care a durat în jur de două luni, a fost ridicarea pereților din cei 250 de baloți de paie.
„Zile întregi a trebuit să învățăm cum să ne comportăm cu baloții: cum să-i comprimăm, pe ce direcție, cum să-i fixăm, cum să-i tăiem, să-i ridicăm, să-i îndreptăm, să-i legăm și să vorbim cu ei. Abia după ce am ajuns să-i cunoaștem bine, orele de muncă au devenit în sfârșit doar grele, nu și grele și frustrante”, mai scriu Adriana și Cristi.
Ar fi vrut să acopere pereții de paie, la exterior, cu un amestec de argilă, nisip, balegă de cal (sau lucernă și rumeguș) și paie tocate, însă pentru că i-a apucat octombrie, mai toate părerile din jurul lor spuneau același lucru: că tencuiala nu are timp să se usuce până în iarnă.
„Nu ar fi fost frumos să lăsăm casa în paiele goale peste iarnă, așa că am schimbat planul și am trecut cu aplomb la tencuială cu var hidraulic, zgură de cărămidă și praf de marmură.”
A urmat etapa închiderii casei cu uși și geamuri. Au ales termopan și explică de ce: „Ramele de PVC nu sunt soluția cea mai frumoasă pentru un astfel de proiect. Am fi ales uși de termopan în tâmplărie de lemn, mult mai potrivite cu stilul casei, dar, sincer, nu am avut cu cine să ne sfătuim. […] Rezultatul nu e groaznic, ușile își vor face cu siguranță treaba, dar PVC-ul pe o casă de paie e ca o nucă lipită cu superglue pe perete.”
Cei doi au stabilit de la început că locuința lor pe pământ va costa 7.000 de euro, iar în această sumă trebuie să intre fundația de beton izolată de adâncime mică, structura de lemn, acoperișul într-o singură apă cu termoizolatie, baloții de paie pentru pereți, tencuială interior/exterior, uși și ferestre. La final, după doi ani de trudă, calculele lor amănunțite au dat un total de 6.912,46 de euro.
După o așa muncă istovitoare, au plecat în Asia pentru un an și jumătate, în căutare de noi aventuri, dar și ca să se odihnească după munca depusă pentru casa lor din paie. Când s-au întors cu forțe proaspete, în mai 2018, au trecut la tencuitul interiorului, la reparat și lăcuit tocurile din interior și exterior. În acest moment, cei doi sunt în etapa în care sapă un puț pentru canalizare.
„Planul e să ne alimentăm cu apă din puțul propriu, prin intermediul unui rezervor montat la înălțime în afara casei. De la rezervor totul ar trebui să meargă gravitațional, fără pompe, fără electricitate. Vrem să separăm apa murdară de la chiuvete, duș, mașină de spălat de apa de la wc. În felul acesta ar trebui să putem crea un mic sistem de epurare folosind nisip, pietriș și căteva tipuri de plante”, scriu ei.
Cristi și Adriana au povestit pe blog, pas cu pas, cam tot ce au făcut la casa lor. Ce decizii au luat, ce materiale au folosit, ce oameni le-au dat o mână de ajutor, dar, mai ales, ce greșeli au făcut. Totul, în ideea în care informațiile îi vor folosi cuiva care vrea să le urmeze drumul.
„Oricine vrea să se apuce de așa ceva pe cont propriu ar trebui să se gândească serios la posibilele alergii, tonele de praf, milioanele de zgârieturi și înțepături, durerile de articulații și palmele bătătorite. Și în primul rând la volumul de muncă. Cică meseria e brățară de aur și munca îl înnobilează pe om. Bleah, zicem noi. Bleah! Mai avem nevoie să treacă ceva timp până să privim înapoi și să ne amintim cu plăcere de lecțiile de viață și experiența formatoare prin care tocmai am trecut. Momentan ne mai lingem rănile un pic…”, scriau ei după ce au ridicat pereții din baloți.
Notă: Potrivit dexonline.ro, pluralul pentru „balot” este „baloturi”. Însă varianta cel mai des folosită, și cea aleasă și de Cristi și Adriana, este „baloți”. Am decis să folosim și noi această variantă.
