Contribuția totală a silviculturii și a industriilor bazate pe lemn a ajuns la 9,86 miliarde euro anual, considerând atât impactul direct, care a crescut constant în ultimii cinci ani, cât și efectele indirecte și induse, iar potențialul de creștere este ridicat, reiese din raportul ”Impactul socio-economic și climatic al sectorului silvic și al industriilor bazate pe lemn din România”, realizat de PwC România la cererea Asociației Industriei Lemnului – Prolemn.
Totodată, acest sector și industriile sale conexe contribuie la bugetul național cu 3,2 miliarde euro, sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări sociale de sănătate, și susțin peste 330.000 de locuri de muncă direct, indirect și indus.
”Contribuția directă a silviculturii și a industriilor bazate pe lemn a fost, în 2020, de 1,6% la PIB, în timp ce impactul total al activităților economice, care include și efectele indirecte și induse, este mult mai mare, ajungând la 4,5% din PIB. Dacă avem în vedere că gradul de împădurire este de 29% din suprafață, sub media UE de 38%, și că există circa 2 milioane hectare de suprafață neutilizată, care nu are nici folosință agricolă, nici pentru păduri, precum și faptul că alte state din Uniunea Europeană înregistrează o contribuție directă la PIB de circa trei ori mai mare ca România, înseamnă că țara noastră are o resursă importantă pentru împădurire și un potențial de creștere în particular pentru industriile bazate pe lemn”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.
Conform statisticilor europene, România recoltează un volum comercial de 33% din creșterea totală anuală a pădurii, în timp ce media europeană se situează în jur de 63%, iar primele trei țări recoltează peste sau aproape de 100%. Producția totală de masă lemnoasă, de doar 2,3 metri cubi lemn rotund brut comercial la hectar, este printre cele mai mici din Europa, țări cu condiții similare României, având un indice de recoltă mult mai ridicat (Polonia 4,6 mc/an/ha, Austria 4,9 mc/an/ha, Germania 6,8 mc/an/ha).
Aproximativ o treime din lemnul brut recoltat este utilizat drept combustibil pentru încălzire, ceea ce situează România printre țările cu un consum mare de lemn de foc pentru încălzire, fiind devansată doar de Franța dintre țările cu o producție mai mare ca România.
Cele peste 14.900 companii active din sectorul silvic și al industriilor bazate pe lemn au generat o cifră de afaceri de peste 9,7 miliarde euro în 2021 (peste 20 pp față de anul anterior, în principal pe fondul creșterilor de preț) și exporturi de peste 7% din totalul exporturilor României, cu un aport valutar net total de circa 2,2 miliarde euro în cazul sectoarelor de prelucrare a lemnului și respectiv a mobilei, cu ponderi relativ egale.
Sectorul forestier contribuie la atingerea obiectivelor pentru climă prin reținerea dioxidului de carbon
Dincolo de impactul economic, sectorul forestier contribuie la atingerea obiectivelor asumate de România pentru reducerea emisiilor nete de CO2. Impactul sectorului pădure lemn în combaterea schimbărilor climatice este anual echivalentul a peste 50 de tone CO₂ reținute sau evitate a fi emise, dacă se iau în calcul emisiile salvate din evitarea folosirii combustibililor fosili la încălzirea rezidențială, utilizarea produselor din lemn și, prin urmare, evitarea utilizării altor materiale cu amprentă de carbon mai mare, cum sunt plasticul, ambalajele care nu sunt biodegradabile, betonul sau oțelul.
Astfel, măsuri precum împăduririle terenurilor agricole neutilizate, creșterea ratei de colectare a deșeurilor pe bază de lemn și folosirea biomasei sunt soluții care pot crește acest procent și, în același timp, pot fi o soluție la criza energetică declanșată în actualul context geopolitic, în care furnizarea de gaz natural este incertă, iar prețul gazului este peste dublul celui pentru biomasă, se mai arată în raport.
