De Ziua Mondială a Mediului, Caravana Dunării îi așteaptă pe bucureșteni în Parcul Herăstrău (intrarea dinspre Pavilion H), unde specialiștii și voluntarii WWF vor oferi mai multe informații despre speciile pe care le întâlnim de-a lungul Dunării, precum și despre amenințările actuale la adresa acestora. Caravana Dunării își va continua apoi drumul către Constanța (9 iunie), Tulcea (11 iunie) și Mahmudia (12 iunie).
Pe 5 și 6 iunie, între orele 10:00 și 20:00, participanții vor putea să își testeze cunoștințele despre fluviu prin jocuri inedite și să se bucure de o mini-expoziție foto. În plus, pentru cei care doresc să afle mai multe informații despre cormorani, castori, sturioni sau vidre până ce Carvana Dunării va ajunge în orașul lor, WWF a lansat jocul „Salvează râul!”. Împreună cu „Paznicul Râului” fiecare jucător are grijă de o porțiune de râu și poate vedea impactul diferitelor activități asupra ecosistemului.
Problemele majore pentru ecosistemele de apă dulce
Conform Raportului Planeta Vie 2014, populațiile de pești, păsări, mamifere, amfibieni și reptile s-au redus cu 52% din anul 1970. Se constată un declin cu 76% al speciilor de apă dulce, pierderea medie fiind aproape dublă față de speciile terestre și marine. În plus, studiul arată că cea mai mare amenințare înregistrată la adresa biodiversității provine din impactul combinat al pierderii și degradării habitatelor. Acest aspect este valabil și pentru Dunăre.
Deși românii sunt preocupați și atașați de mediu și de valorile naturale, în general atenția lor este mai degrabă îndreptată spre păduri, specii și arii protejate, decât spre râurile din România. Studiile noastre ne arată că există încă multe lucruri ce pot fi îmbunătățite când vine vorba de cunoștințele și atenția populației față de problematica râurilor. Eforturile organizației noastre se îndreaptă atât spre creșterea gradului de conștientizare a populației despre râuri, cât și spre identificarea și implementarea unor solutii, prin care se încearcă refacerea ecosistemelor naturale în folosul comunităților locale, al economiei și al naturii”, a declarat Magor Csibi, Director WWF-România.
Sectorul Dunării Inferioare, între Porțile de Fier și gurile de vărsare ale deltei, este ultimul sector al fluviului Dunarea caracterizat prin curgere neîntreruptă a apei. Datorită curgerii libere a apei, pe acest sector fluviul prezintă încă numeroase brațe și ostroave cu plaje cu nisip fin și păduri naturale de plop, salcie și arin.
Însă și acest sector al Dunării a suferit modificări, în special din cauza îndiguirii luncii inundabile și desecării mlaștinilor și bălților aflate în lungul fluviului și transformarea lor în terenuri agricole. Toate aceste zone inundabile, denumite zone umede, erau importante pentru depunerea icrelor de către pești și zone de cuibărit pentru numeroase specii de păsări migratoare.
Peste 60 de hidrocentrale construite pe Dunăre au contribuit în timp la pierderea ecosistemelor și a beneficiilor oferite gratuit oamenilor. Cea mai mare hidrocentrală de pe Dunăre este cea de la Porțile de Fier I, care în decursul timpului a dus la o serie de modificări în funcționarea naturală a fluviului și ecosistemelor sale. Din cauza barajului, sturionii, cei mai mari pești de apă dulce din lume, nu mai pot migra în amonte pentru reproducere. În plus, din cauza pescuitului ilegal pentru caviar acești pești sunt pe cale de dispariție.
Îndiguirea luncii inundabile a Dunării a determinat reducerea drastică a capacității de stocare a apei la inundații. Din acest motiv, la viiturile din ce în ce mai mari și mai dese, o mare cantitate de apă nu se mai revarsă în lunca fluviului, ducând la inundații catastrofale în zonele locuite. Întreruperea conectivității fluviului cu lunca a dus la modificari ale calității solurilor folosite intens în agricultură, soluri care s-au format prin inundarea periodică și depunerea sedimentelor.
Lucrările de extracție a pietrișului și nisipului aduc modificari locale și regionale morfologiei fluviului. In plus, o serie de specii de pești și insecte sunt dependente de nisipul fin pentru a-și depune ouăle sau larvele. Din cauza dragării intense a albiei, fluviul se adâncește și determină scăderea nivelului apei subterane din luncă, fapt ce ce duce la uscarea pădurilor de luncă, dar și la creșterea costurilor cu irigarea terenurilor arabile în perioadele secetoase.
Vegetația de pe malurile râurilor, casă pentru o mulțime de specii, a fost puternic afectată, pădurile de luncă au fost tăiate masiv pentru a face loc pădurilor de producție și culturilor agricole. Fără aceste păduri, sute de specii cum ar fi nenumărate păsări, amfibieni, fluturi și specii acvatice vor dispărea.
Puteți citi și:
Un tânăr de 20 de ani a construit un sistem care va curăța oceanele lumii de gunoaie
Creșterea nivelului mărilor s-a accentuat în ultimii 20 de ani
