După 5 ani de negocieri secrete, 12 state riverane Oceanului Pacific, printre care Statele Unite și Japonia, au semnat lunea trecută Tratatul Trans-Pacific (TPP), ceea ar putea forța Europa să urgenteze la rândul ei semnarea controversatului Tratat Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP). Wikileaks a aflat ce conține documentul și a publicat recent texte din acord.
Negociat în secret timp de mai bine de 5 ani, acordul privind schimburile comerciale din zona Pacificului a fost semnat în data de 5 octombrie 2015, de către SUA și alte 11 state din regiune. Este vorba despre Japonia, Australia, Brunei, Canada, Chile, Malaysia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore și Vietnam. China, actor important în zona Pacific, nu a fost invitată să facă parte din tratat, întocmai pentru a i se limita puterea economică în regiune.
De-a lungul timpului, tratatul a fost aspru criticat pentru lipsa de transparență și pentru prevederile care se pare că ar limita accesul populației la medicamente generice mai ieftine, ar permite companiilor să ceară daune statelor pentru modificări ale legislației care le-ar putea cauza pierderi de profit și ar îngrădi drepturile și libertățile consumatorilor.
Faptul că numeroase corporații au fost invitate la negocieri, dar nu și reprezentații aleși ai poporului, a creat nemulțumiri în rândurile autorităților și a organizațiilor care apără drepturile cetățenilor.
Ce a descoperit Wikileaks
Una dintre cele mai dăunătoare prevederi ale documentului este cea care extinde proprietatea intelectuală pe întreaga viață a deținătorului, dar și 70 de ani după moartea sa. Criticii remarcă faptul că prevederea nu are sens din punct de vedere economic și că limitează accesul librăriilor și a jurnaliștilor la informații care ar trebui să aparțină domeniului public.
Un alt capitol al documentului pare să acorde statelor puterea de a opri dezvăluirea informațiilor rușinoase. Statele vor putea da în judecată pe oricine obține și publică informații care le afectează interesele economice, relațiile internaționale sau siguranța națională.
O altă prevedere spune că statul în care se comite încălcarea dreptului de proprietate intelectuală este obligat să comunice celui care deține patentul numele și adresa celui care a importat produse contrafăcute.
Evan Greer, activist în cadrul organizației Fight for the Future, nu s-a arătat surprins de astfel de măsuri:
Capitolul referitor la proprietatea intelectuală confirmă avertismentele experților legate de limitările pe care acordul TPP le aduce libertății de expresie și accesului la aspecte precum tratamentele medicale și informațiile. Dar nu ar trebui să ne surprinsă, din moment ce oamenii desemnați și companiile care dețin monopolul au avut mai mult acces la text decât reprezentanții aleși și jurnaliștii.
Un număr mare de democrați și republicani americani se opun acordului
Încă din 2012, senatorul Ron Wyden a încercat, fără success, să introducă o lege care i-ar fi obligat pe reprezentanții comerțului din SUA să facă publice documentele legate de TPP. Din 2013, senatoarea Elizabeth Warren și republicanul Alan Grayson s-au pronunțat împotriva semnării acordului.
În 2014, senatoarea Bernie Sanders a criticat dur tratatul:
Să fim sinceri: TPP este mult mai mult decât o înțelegere pentru asigurarea comerțului liber. E parte dintr-o încercare de a maximiza profiturile marilor corporații și a băncilor de pe Wass Street, prin externalizarea locurilor de muncă, slăbirea drepturilor muncitorilor, îmblânzirea legilor legate de condițiile de muncă, mediu, siguranță alimentară și finanțe, dar și prin acordarea permisiunii companiilor de a contesta legi naționale la tribulale internaționale. Dacă TPP ar fi reprezentat o așa bună afacere pentru America, administrația ar fi trebuit să aibă curajul să arate poporului american despre ce este vorba mai exact, în loc să țină acordul secret.
Miercurea trecută, Hillary Clinton s-a declarat împotriva acordului, fiind acuzată de populism, întrucât anterior îl numise „standardul de aur al schimburilor comerciale”.
Numeroase grupări civice s-au opus la rândul lor adoptării. Dintre acestea, amintim: Medici Fără Frontiere, Greenpeace, 350.org, Natural Resources Defence Council și WWF.
După semnarea TTP, urmează TTIP?
După semnarea TPP, reprezentații grupurilor de business din Europa și-au exprimat speranța că succesul acordului trans-pacific va impulsiona Uniunea Europeană să grăbească încheierea unui acord similar, de data aceasta trans-atlantic (TTIP).
Până în prezent, însă, peste 2,5 milioane de europeni au semnat o petiție împotriva TTIP. Sâmbăta trecută, 150.000 de persoane au manifestat la Berlin împotriva unui eventual acord de liber schimb între Uniunea Europeană și Statele Unite, despre care spun că este anti-democratic și va scădea securitatea alimentară, securitatea locurilor de muncă și standardele de mediu. „Nu vrem să avem o dictatură a companiilor. Nu vrem ca legile de protecție a consumatorilor să fie slăbite”, au spus vehement protestatarii.
