Adriana Andrei spune că lucrează cu obiecte de uz comun, cu funcții clare, pe care oricine le recunoaște dintr-o privire, dar care primesc o altă utilitate. În mâinile ei, cănile, creioanele, ceștile, cleștii de rufe sau pulovere vechi se transformă în corpuri de iluminat.
Adriana s-a născut în 1980 în comuna Fântânele, județul Teleorman și spune că meșterește de când se știe. În adolescența sa, zice ea, „țara traversa cea mai urâtă și mai agresivă inflație”, când oamenii nu-și permiteau să-și îngrijească casa, să-și schimbe piesele de mobilier.
„Așa era și la noi acasă. Îmi doream tare mult să îmi pot cumpăra un birou la care să-mi fac temele și draperii în camera mea. Nu le-am avut atunci, dar dorința de a schimba aspectul casei m-a determinat să învăț să-mi fac decorațiuni singură cu ce găseam prin curte și casă”, a povestit ea.
Făcea ornamente pentru Crăciun din crengi vopsite cu aracet și globuri pisate, picta ulcioare sau chiar a amenajat, în câteva săptămâni, pivnița casei într-o cramă în stil tradițional românesc.
A terminat Facultatea de Limbi Străine la Universitatea București, secția Rusă-Română, apoi au urmat mulți ani de lucrat în domeniul marketingului. În 2014, din cauza unor probleme de sănătate ale copilului, a fost nevoită să renunțe la job și să se ocupe exclusiv de el. Însă, după câteva luni, și-a dat seama că îi lipsește activitatea profesională. Simțea că ceea ce făcea acasă nu era cuantificabil, îi lipsea componenta socială și se simțea inutilă.
În casa în care locuiau pe atunci lipseau lustrele pentru că nu găsea nimic care să-i placă și care să se și încadreze într-un anumit buget. Într-o excursie din afara țării a văzut o lustră care i-a amintit că îi plăcea să meșterească, să transforme obiectele. Așa că dintr-o ceașcă și o farfurie a făcut un pendul, un tip de corp de iluminat suspendat printr-o tijă.
Feedback-urile erau bune nu doar de la familie, prieteni și vecini, dar și la târgurile unde Adriana mergea tocmai ca să testeze reacțiile celor care nu o cunoșteau. Încurajată de cum erau primite produsele sale, a făcut un curs de antreprenoriat, unul de electrician autorizat de Ministerul Muncii și al Educației, unul de design interior și unul de design responsabil.
Invențiile de la Deco Republic
Așa a luat naștere Deco Republic, locul unde Adriana transformă fel și fel de obiecte în corpuri de iluminat.
„Foarfeca unui stilist cred că a fost cel mai provocator obiect (de până acum) în jurul căreia am «tricotat» un abajur de veioză. Dar am mai folosit o creangă de vreo doi metri pescuită din Dunăre, viniluri, o narghilea (care a ajuns lampadar), niște balustri din lemn (din aceia strunjiti care se folosesc la scările din lemn) – care au devenit lămpi solare pentru curtea finilor, o mască venețiană, un pulover vechi este abajurul unui lampadar, clești de rufe, sucitoare, ulcioare, blide, muulte cești și farfurii”, a povestit ea pentru Green Report.
Acum ia în calcul să ofere un astfel de serviciu și pentru publicul larg, în care transformă obiecte dragi în corpuri de iluminat, nu doar prietenilor și apropiaților.
Pentru că a crescut văzând-o pe bunica țesând covoare la război și pentru că la școală a învățat să coasă „muște” (cusătură sub formă de X) și să danseze pe muzică populară, Adriana spune că se simte atrasă de tradiții, de identitatea și particularitățile poporului român. Astfel că, în urmă cu doi ani, a hotărât să introducă pe lista produselor pe care le folosește pentru corpuri de iluminat și ceramica românească. După o cercetare amănunțită prin centrele de olărit din România, a aflat cu stupoare că mare parte din ceramică este contrafăcută.
„Sunt din ce în ce mai puțini olari care produc ceramică în stil tradițional pentru că sunt concurați de ceramica produsă în Bulgaria sau în China care imită ceea ce lucrează ei. Este demotivant pentru ei să vadă cât de simplu este pentru ceilalți să vândă la jumătate de preț marfă preluată, fără vreun efort. Fără costuri de producție, fără curți aglomerate cu lut și cuptoare, fără timp investit în pictura ceramicii”, a povestit antreprenoarea.
Ceramica ei preferata este cea de Corund, care este arsa de mai multe ori decât cea de Horezu, iar lutul folosit este chiar din zonă. Produsele în care folosește ceramica românească fac parte din colecția numită „Rădăcini”.
În colecția „Firesq” sunt cuprinse pendule din linguri de lemn, pe care Adriana le-ar fi putut alege făcute la strung, la un preț mic.
„Am căutat un producător român care să le facă manual, să fie cum am văzut că se spune – perfect-imperfecte. Să aibă acel feeling ca sunt făcute de om, nu de mașină”, a spus ea.
A ajuns astfel la Cooperativa Meșteșugărească Arta Lemnului, care a fost înființată în 1956.
Din dorința ca businessul ei să aibă o amprentă de carbon cât mai mică, pe lângă faptul că alege producătorii locali pentru obiectele cărora le dă o altă întrebuințare, le trimite clienților produsele în cartoane, ambalaje simple, cu „minimum de resurse și impact”, și le recomandă să folosească LED-uri, „pentru că sunt mai eficiente energetic, pentru că astfel fasungul nu se încălzește din cauza becului, pentru că putem astfel să avem o amprentă de carbon mai mică pe planeta asta.”
Începutul pandemiei de Covid-19 a însemnat creșterea vânzărilor pentru Deco Republic, pentru că multe mame (profilul de cumpărător cel mai frecvent al businessului) și-au transformat bucătăria în birou și și-au dorit un element care să le aducă bucurie.
Atunci, când stăteam toți închiși în case, Adriana căuta în grupurile de părinți ce fac alții cu copiii lor să nu se plictisească și așa a descoperit că familiile făceau împreună activități de lucru manual.
„Au început, de dragul copiilor, să se joace. Astfel, m-am gândit că cei cu copii mici ar putea meșteri împreună o lampă de veghe pentru camera celor mici”, a spus ea.
Din starea de urgență din pandemie, Adriana a ieșit cu un produs care va fi lansat: un kit de tip DYI („do it yourself” – fă singur) cu toate cele necesare asamblării și decorării unei lămpi, în care a adăugat și o poveste de noapte bună.
Citește și:
Începe campania „Afaceri pentru România sustenabilă”
Afaceri pentru România sustenabilă. Artă din lâna care altfel ar fi fost arsă
