Opt organizații de mediu au inițiat o campanie publică de strângere de semnături pentru legea risipei alimentare. Inițiatorii cer Ministerului Agriculturii și prim-ministrului Sorin Grindeanu ca legea actuală a risipei alimentare, a căror norme de aplicare trebuiau publicate la sfârșitul lunii mai, să devină aplicabilă cât mai curând. Săptămâna trecută, Ministerul Agriculturii anunța că va amâna printr-o ordonanță de urgență aplicarea legii anti-risipei alimentare până la finalul anului. Dezbaterile pentru Legea nr. 217/2016 (legea anti-rispă) au început în 2013.
Potrivit celor opt organizații scare au semnat petiția, propunerile concrete pentru aprobarea normelor metodologice au fost transmise în timp util către Ministerul Agriculturii. ONG-urile au semnalat vulnerabilitățile legii și au cerut mai multe modificări. Printre acestea se numără:
- Defiscalizarea 100% a transferului prin donație, conform legii sponsorizării, a alimentelor aflate în ultimele trei zile de valabilitate.
Potrivit inițiatorilor, problema în acest caz este că donarea alimentelor pe cale de expirare fără a putea indica ce valoare va putea înregistra donatorul (cea de vânzare accelerată, cea inițială, de intrare, cea de comercializare) poate atrage după sine efecte nedorite. Adică, abuzuri sau defiscalizarea ascunsă a deșeurilor.
- În plus, donațiile trebuie să aibă un statut fiscal aparte pentru a nu interfera cu bugetele rezervate proiectelor de mediu sau sociale (de responsabilitate socială), susțin ONG-urile.
„Este necesar ca aceste donații să aibă un statut fiscal aparte (donație cu valoare „zero”) pentru a nu denatura legea sponsorizării și, mai mult, pentru a nu afecta bugetele de sponsorizare pe care companiile de retail și industria alimentară le rezervă în prezent proiectelor sociale și de protecția mediului implementate de ONG-uri”
- Mai multe decât atât, normele trebuie corelate cu legislația în vigoare privind regimul și ierarhia deșeurilor. Inițiatorii atrag atenția că transportul alimentelor pe cale de expirare donate către ONG-uri trebuie să fie suportat de cel care le donează.
„Este absolut necesară corelarea cu legislația în vigoare privind regimul și ierarhia deșeurilor, precum și aplicarea principiului “poluatorul plătește”; astfel, contravaloarea transportului direcționării alimentelor către donatari trebuie suportată de către potențialul generator de deșeuri alimentare conform prevederilor Directivei 2004/35/CE transpusă în legislația națională prin OUG nr. 68/2007 modificată și actualizată.”
Mai mult decât atât, cele opt ONG-uri au solicitat Ministerului o dezbatere publică pe forma finală a Hotărârii de Guvern prin care se stabilesc normele metodologice de aplicare a legii. Acestea au insistat asupra faptului că „este esențial ca normele de aplicare a Legii nr. 217/2016 să fie publicate cât mai repede.”
ONG-urile inițiatoare sunt: Asociaţia Mai Mult Verde, Ateliere Fără Frontiere, Asociaţia SOMARO – Magazin Social, Centrul de Resurse pentru participare publică, Asociaţia Consumatorilor de Produse Alimentare din România – „Optimum Cibum”, TERRA Mileniul III, Asociaţia pentru Colectarea şi Distribuţia Alimentelor, Asociația Carusel.
Mai mult decât atât, nemulțumiți s-au declarat și ale părți implicate. Mihai Vișan, Directorul Executiv Romalimenta, spune că reprezentanți ai federației pe care o conduce, care au participat la consultări, au semnalat mai multe nereguli. Una dintre ele este că legea permite donarea de băuturi alcoolice. Cealaltă se referă la faptul că pentru ONG-urile beneficiare care nu respectă întocmai legislația nu sunt prevăzute sancțiuni.
De ce spun inițiatorii că legea trebuie să devină aplicabilă cât mai repede
Motivele pentru care ONG-urile protestează sunt atât cele care țin de situația economico-socială a României – 4,5 milioane de persoane care trăiesc sub pragul de sărăcie -, cât și cele ce țin de resurse risipite și de mediu.
„Pe de o parte, în România, Banca Mondială estimează la 4.5 milioane numărul persoanelor care trăiesc sub pragul de sărăcie și care au dificultăți în a-și procura hrana zilnică. Pe de alta parte, conform Comisiei Europene, risipa alimentară reprezintă 100 milioane tone anual, dintre care 2.55 milioane de tone sunt risipite în România.”
Nu în ultimul rând, subliniază inițiatorii petiției, „reducerea deșeurilor este o miză mare la nivel național și internațional, pentru că eliminarea prin depozitare sau îngropare este responsabilă de generarea de emisii de gaze cu efect de seră și dereglări climatice, poluarea solurilor și a pânzelor freatice și diminuarea drastică a biodiversității.”
Cele opt organizații semnatare solicită prim-ministrului Sorin Grindeanu și Ministrului Agriculturii Petru Daea „să nu cântărească numai interesele sectorului de afaceri, ci și beneficiile pe care legea le-ar avea pentru mediu și românii cei care trăiesc în sărăcie.”
Până acum, campania a strâns 31 de semnături.
