Prima ninsoare adevărată a acoperit România abia la începutul lunii ianuarie, deși iarna meteorologică ar trebui să debuteze în decembrie. Acesta este unul dintre efectele încălzirii globale, care face și ca 2016 să fi fost cel mai călduros an înregistrat la nivel mondial.
Cantitatea de zăpadă care cade pe Pământ a început să scadă începând cu 1930. Potrivit 80% dintre studiile realizate pe această temă, acest fenomen s-a produs din cauza faptului că precipitațiile au căzut sub formă de ploaie, nu de zăpadă.
Altfel spus, zăpada care a căzut astăzi pe toată România ar fi trebuit să sosească peste tot la începutul iernii meteorologice, adică la debutul lunii decembrie. Conform studiilor, iernile sunt mai scurte și mai calde, iar principalul motiv este încălzirea globală.
Organizația Mondială Meteorologică (OMM) a raportat că 2016 a fost cel mai călduros an înregistrat până acum, având o temperatură medie superioară cu aproximativ 1,2 grade Celsius faţă de era preindustrială, fiind cel de-al treilea an care doboară recordul de temperaturi.
Din luna ianuarie până în decembrie a anului trecut, recordul de căldură a fost depăşit în mai multe regiuni, cum ar fi Pretoria (42,7 grade Celsius), Johannesburg (38,9 grade Celsius), Thailanda (44,6 grade Celsius) sau India (51 grade Celsius), iar Marea Britanie, Franța, Africa de Sud, Statele Unite au fost lovite de valuri de căldură. În SUA, de exemplu, fiecare lună a anului 2016 a avut mai multe recorduri de temperaturi înalte decât joase.
Tendința accentuată de încălzire a fost sporită și de un episod El Nino, care este o intensificare a curentului ecuatorial cald din Pacific, care revine o dată la cinci ani. El a început să se disipeze la finalul primăverii lui 2016.
Organizația Mondială Meteorologică a anunțat că alţi indicatori ai încălzirii globale au avut şi ei valori record: concentrarea principalelor gaze cu efect de seră în atmosferă a atins niveluri fără precedent, suprafaţa banchizei arctice fost dintre cele mai reduse şi topirea gheţarilor din Groenlanda, „foarte pronunţată”. În 2016, suprafaţa banchizei arctice a fost a doua cea mai redusă înregistrată – 4,14 milioane de kmp în septembrie – după cea din 2012.
Potrivit lui Petteri Taalas, secretarul general al OMM, până acum, recordurile de căldură se exprimau în fracţiuni de grad, însă în 2016, în anumite regiuni arctice ale Federaţiei Ruse, temperatura a fost superioară cu 6 până la 7 grade Celsius celei normale, iar în numeroase regiuni arctice şi subarctice ale Rusiei, din Alaska şi nord-vestul Canadei, temperatura a depăşit normalul cu cel puţin 3 grade Celsius.
Unul dintre efectele temperaturilor ridicate ale oceanelor este albirea coralilor, ceea ce înseamnă decesul lor. În anumite părţi ale Marii Bariere din Australia până la 50% dintre corali sunt morţi.
