Agentia Europeana pentru Mediu (EEA) a decis sa popularizeze bunele practici privind transportul rutier, publicand si adoptand modelele locale de succes. EEA admite ca modelele nu sunt instrumente-cheie prin care sa atace emisiile de gaze cu efect de sera, insa, cel putin la nivel urban, ele sunt strategii inteligente cu aplicabilitate larga, care fac aerul mai respirabil.
Text de Raul Cazan
Sectorul transporturilor contribuie la o varietate de probleme de mediu, printre care proasta calitate a aerului, poluarea fonica si fragmentarea habitatelor. Cu toate acestea, probabil ca cea mai mare problema pe care o ridica transporturile este schimbarea climatica. In toate tarile Uniunii Europene, sectorul transporturilor se afla printre cele responsabile de emisia gazelor cu efect de sera. La nivelul Uniunii, Comisia Europeana a demarat un mare program de reducere a emisiilor. Acesta insa nu era complet.
Prima faza a Programului European privind Schimbarile Climatice (ECCP-1) a fost lansata in anul 2000, iar cea de-a doua (ECCP-2) in toamna lui 2005. Grupurile de lucru din cea de-a doua faza au abordat direct sau indirect problema transportului. Raportul final a concluzionat ca "exista multe masuri solide in diferite state membre care nu fac parte neaparat din politicile de transport din acea tara. Aceasta stare de fapt a condus la planul UE de identificare si promovare ale celor mai bune practici si experiente la nivelul statelor membre".
Eco-drive, Olanda
Obiectivul programului eco-drive din Olanda este "sa-i stimuleze pe soferii amatori si pe cei profesionisti, dar si pe proprietarii de flote de transport sa faca achizitii eficiente energetic si sa stimuleze un comportament in trafic care sa duca spre reducerea emisiilor de dioxid de carbon". Programul national eco-drive face parte din Planul de Actiune Olandez privind Schimbarile Climatice (1999), iar autorii spera ca acesta va contribui cu peste 2% la atingerea tintei de 6% reducere a emisiilor (40 kt CO2) pana in 2010.
Eco-drive vizeaza cinci probleme-cheie.
Curricula scolilor de soferi: pentru a fi vizibile tinerilor soferi, principiile eco-drive au fost integrate in cursurile scolilor de soferi si in testele teoretice. Instructorii au fost pregatiti in disciplina eco-drive.
Reeducarea soferilor: aceasta componenta include traininguripentru grupuri de soferi profesionisti, dezvoltarea unui simulator de conducere auto si campanii media de popularizare a programului.
Economisirea combustibilului prin aparate de masura in interiorul masinii: econometrele si aparatele cruise-control atasate automobilului ii scutesc de unele taxe pe proprietari.
Presiunea in cauciucuri: soferii sunt incurajati sa verifice frecvent presiunea in anvelope.
Schimbarea comportamentului de achizitii: programul spera sa stimuleze, prin campanii publicitare, achizitiile de vehicule eficiente energetic.
Senter Novem (Agentia Nationala Olandeza pentru Energie si Mediu) conduce programul eco-drive in colaborare cu Ministerul Transporturilor. Aproximativ 20 de organizatii de retail si de protectie a consumatorului sunt implicate in acesta si se bazeaza pe o colaborare permanenta cu companiile de resort.
Programul a condus la un consum mai mare de combustibil alternativ si, consecutiv, la reducerea emisiilor de CO2. Respectarea tuturor componentelor programului pe termen lung va contribui la o reducere de peste 2% a emisiilor, estimeaza specialistii.
Rotterdam, controlul vitezei
Viteza cu care un vehicul circula are o stransa legatura cu consumul de combustibil si, implicit, cu nivelul emisiilor de substante poluante.
Restrictii foarte rigide au fost introduse la Overschie, langa Rotterdam, in 2002. Aceasta masura-pilot s-a luat ca raspuns la calitatea scazuta a aerului, pe o distanta de 3,5 kilometri de autostrada in suburbia Overschie. Aceasta sectiune a fost aleasa pentru proximitatea sa fata de zona locuita si din cauza deselor congestii in trafic. Viteza a fost redusa de la 120 km/h la 80 km/h. Sistemul de limitare a vitezei a fost pus la punct cu o serie de camere video, care monitorizeaza si calculeaza viteza medie a fiecarui vehicul in zona controlata. Depasirea vitezei medii duce, in mod automat, la amenda contraventionala.
Responsabilii cu implementarea programului sunt Ministerul olandez al Transporturilor, Consiliul Local Rotterdam, membri ai parlamentului si organizatii locale. La demararea proiectului, Serviciul Municipal de Sanatate a realizat un stu diu in interiorul comunitatii, dovedind ca rezidentii din apro pierea autostrazii erau afectati in echivalentul fumatului a 16 tigarete pe zi.
Restrictiile implementate pe autostrada din Overschie au reprezentat un succes. Viteza medie pe o perioada de 24 de ore a scazut de la 93 km/h la 70 km/h. Acest lucru a condus la un trafic omogenizat si la eliminarea congestio narilor. Rata contraventiilor a scazut la 2% din numarul soferilor.
Londra, taxa pe decongestionare
Taxarea aglomerarii in trafic vizeaza reducerea folosirii vehiculelor prin impunerea unei sume de bani la intrarea sau la traversarea unei anumite zone.
In februarie 2003, in Londra a fost impusa taxa de congestie a traficului. Masura acoperea o arie de 22 de kilometri patrati, determinata de London Inner Ring Road. Harta zonei taxate a crescut in februarie 2007, acoperind o suprafata larga din vestul Londrei.
Soferii trebuie sa plateasca o taxa intre luni si vineri, de la ora 7.00 pana la 18.00. In acest moment, aceasta costa 8 lire sterline (11 euro) pe zi. Unele vehicule sunt scutite de la plata taxei sau sunt subiectul unui discount, si anume vehiculele conduse de persoane cu dizabilitati, vehiculele salvarii si ale pompierilor, vehiculele pe combustibili alternativi, precum cele electrice ori cele pe hidrogen si gaz lichefiat. Aceasta taxa a fost un mare impuls pentru cresterea vanzarilor de masini-hibrid, scutite de taxa, iar Toyota si Honda si-au dublat ofertele in 2007.
Sistemul este controlat de o retea de camere ce recunosc automat placa de inmatriculare a masinilor care intra sau ies din zona. In termen de 24 de ore, soferul care a intrat in zona trebuie sa achite taxa. In caz contrar, va suporta majorari de intarziere si, in final, va plati amenda.
Taxa a fost impusa pentru ca:
– Londra avea cel mai aglomerat trafic din Europa.
– Soferii din centrul Londrei isi petreceau 50% din timp stand la cozi interminabile.
– S-a estimat ca Londra pierdea intre 3 si 6 milioane de euro pe saptamana din cauza congestiilor din trafic.
Primaria, prin strategia sa de transport, a reusit sa reduca aceste congestii din trafic, sa faca schimbari radicale ale serviciilor de transport in comun, sa distribuie bunuri si servicii in timp util, mai eficient.
