Primaria Capitalei a finalizat Planul de actiune pentru reducerea nivelului de zgomot ambiental al municipiului Bucuresti, dupa ce a fost incheiata etapa dezbaterii publice si a specialistilor din lunile iunie-iulie a proiectului. Planul contine propuneri privind masurile concrete ce trebuie aplicate in urmatorii cinci ani pentru diminuarea zgomotului la nivelul Municipiului Bucuresti, dupa acest termen urmsnd a fi aplicat obligatoriu de autoritatile locale.
Forma finala a planului a fost depusa la Agentia Regionala de Protectia Mediului Bucuresti, in scopul evaluarii in Comisia de Evaluare a Planurilor de Actiune privind Managementul Zgomotului Ambiental, care functioneaza pe lsnga agentie. Dupa evaluarea planurilor primite de la aglomerarile din intreaga tara, acestea vor fi centralizate la Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile si vor fi trimise spre raportare Comisiei Europene.
Masurile precizate in Planul de actiune vor trebui implementate de Primaria Bucuresti si de ceilalti factori implicati in urmatorii cinci ani, dupa care se va face o noua raportare la Comisia Europeana privind masurile implementate si rezultatele obtinute transpuse in Hartile de Zgomot actualizate la data respectiva. Planul de masuri pentru diminuarea zgomotului in Bucuresti a fost supus, in luna iulie, dezbaterilor unor specialisti in domeniul protectiei mediului, dupa ce in iunie a fost lansat in dezbatere publica.
Acest plan face parte din strategia Primariei Capitalei de reducere a poluarii fonice, prima de acest gen intr-un oras din Romsnia. Reprezentantul Directiei mediu din Primaria Capitalei, Sorin Nastase, a explicat ca zgomotul reprezinta acel sunet nedorit pe care multi dintre noi nu il mai percepem din cauza obisnuintei. "Poluarea fonica a fost considerata Cenusareasa poluarii, cei mai multi dintre noi nici nu o mai observa, nici macar nu se gsndesc sa o mentioneze atunci csnd sunt intrebati ce poate fi facut pentru a imbunatati mediul in care traiesc", a spus Tanase.
El a aratat ca, potrivit Planului de diminuare a zgomotului ambiental – cel existent pe termen lung, de la traficul rutier si de la industrie -, strategia se concentreaza pe reducerea zgomotului printr-un mai bun management al transportului public, o mai buna planificare urbana si un design mai bun al cladirilor. In planul de masuri supus dezbaterilor, s-a subliniat ca nivelul mare de zgomot poate afecta comunicatiile si alte activitati, crescsnd nivelul de stres. Nivelurile de zgomot sunt de multe ori mai mari acolo unde cladirile si transportul sunt concentrate. Strazile aglomerate, coridoarele feroviare si cele aeriene sunt considerate principalele surse de poluare acustica in Bucuresti.
Actiunile practice pentru diminuarea zgomotului tin de minimizarea impactului negativ pe care zgomotul il are asupra oamenilor care muncesc, traiesc in Capitala sau o viziteaza, folosind cele mai bune practici si tehnologii integrate unui proces de dezvoltare sustenabila.
S-a constatat ca o problema cheie a existentei zgomotului in Bucuresti este si intretinerea deficitara a retelelor edilitare. Multe dintre companiile de utilitati trebuie sa sape pentru a ajunge la conductele sau cablurile invechite, multe dintre strazile Bucurestiului sunt crapate si au gropi in ele, genersnd zgomot suplimentar. Materialele traditionale trebuie sa fie inlocuite treptat cu suprafete mai silentioase.
Fluxul autovehiculelor poate fi uniformizat prin ajustarea semafoarelor si a proiectarii strazilor si a autostrazilor, sustin specialistii. In planul de masuri se mai arata ca o taxa de aglomerare in centrul Capitalei va oferi oportunitatea finantarii testarii unor autobuze silentioase, pe baza de hidrogen, sau va ajuta la dezvoltarea altor tehnologii nepoluante de reducere a zgomotului.
Designul trebuie sa dea o mai mare prioritate tuturor aspectelor zgomotului, nu doar celor mai deranjante dintre acestea. De asemenea, ventilarea pasiva si racirea cladirilor pot evita zgomotul nedorit al ventilatoarelor si al altor zgomote semiindustriale. Locurile care ofera oaze de liniste au nevoie de atentie speciala. Maximizarea suprafetei de teren destinate parcurilor si spatiilor impadurite poate, acolo unde si siguranta publicului o permite, sa minimizeze zgomotul in mediile urbane compacte, se mai arata in planul de masuri. Managementul combinat al zgomotului prevede crearea unui fond destinat zgomotului ambiental din Bucuresti.
Astfel, strategia propune: asigurarea unor suprafete de rulare de calitate, a unei interdictii aeriene pe timp de noapte deasupra orasului, reducerea zgomotului printr-o planificare si proiectare mai buna a locuintelor. Alte prioritati mai sunt: extinderea suprafetelor acoperite cu materiale care reduc zgomotul pe toate drumurile unde aceasta masura s-ar dovedi utila, impreuna cu lucrari de mentenanta mai bune, incurajarea utilizarii vehiculelor mai silentioase, punerea in practica a unor masuri de reducere a zgomotului in managementul zilnic al traficului, uniformizarea volumului traficului, mai buna alocare a spatiului strazii si alte masuri de transport, imbunatatirea mediului prin zonarea sonora, prin programe "Strazi pentru oameni" in zonele rezidentiale si in centrul orasului.
De asemenea, se urmareste dezvoltarea unui program de reducere a zgomotului din trafic pentru drumurile administrate de Primaria Bucuresti prin imbunatatirea stilului de condus prin cursuri oferite soferilor, stabilirea unui fond din care sa se finanteze proiectele de reducere a zgomotului si a unui fond de conversie care sa finanteze proiectele de izolare a locuintelor, imbunatatirea calitatii caii de rulare pentru tramvaie si trenuri, in limitele impuse de legislatie, asigurarea sprijinului pentru instalarea de bariere de zgomot foto-voltaice pentru a ecrana drumurile si caile ferate producatoare de zgomot, promovarea dezvoltarilor deasupra sau de-a lungul drumurilor si cailor ferate, acolo unde se poate, protejsnd astfel arii largi de efectele zgomotului, urmarirea aplicarii principiului "poluatorul plateste" pentru cei afectati de zgomotul aerian.
