Text de Loredana Pana
Carnati de Plescoi, branza de burduf in coaja de brad, cascaval afumat, telemea si pastrama de oaie, dulceata si miere, pastrav afumat in cetina de brad sunt doar cateva dintre produsele traditionale romanesti pe care eco-producatorii din toata tara le-au comercializat in Parcul Unirii in incheierea campaniei „Capitala creste Verde“.
Ionela si Mihai Palistan au venit din satul Ciughes, judetul Bacau, cu specialitatea lor, pastrav afumat in cetina de brad. Reteta o stiu doar ei, dar gustul este aflat de tot mai multi oameni care le-au incercat produsul. Harzobul de pastrav afumat in cetina de brad costa 60 de lei si poate fi consumat cu delicioasa paine de casa cu cartofi, care costa 10 lei kilogramul. Producatorii sunt inscrisi in Asociatia Slow Food, care ii va ajuta sa-si inregistreze reteta ca produs traditional.
„In Bucuresti vindem mai bine decat la noi in zona. Ar fi bine daca am avea mereu un loc al nostru unde sa ne vindem produsele. Toate sunt facute de mine, iar ingredientele sunt naturale“, marturiseste Ionela Palistan. Dulceata din fructe de padure sau sosurile cu gogosari si ghebe sunt doar cateva dintre produsele care au putut fi cumparate de la standul producatorului.
Adrian Suciu din Brasov si-a expus specialitatile de branzeturi la care bucurestenii au facut coada. Branza de oaie cu busuioc si ardei iute, cea cu nuca sau chimen sunt doar cateva dintre sortimentele puse la vanzare. Delicatesele au putut fi cumparate contra sumei de 40 de lei pe kilogram.
Tot de la Brasov, Ioan Istrate a venit cu pastrama si carnaciori de oaie si specialitatea lui, branza de burduf in coaja de brad. Producatorul si-a vandut produsele si in Italia cu sprijinul Slow Food.
„Italienii se pricep la mancare buna si am vandut acolo foarte multe produse. Ne place si la Bucuresti, vindem din ce in ce mai mult, semn ca locuitorii Capitalei nu au uitat de traditie“, spune Istrate. Singurii detinatori de atestat pentru carnatii de Plescoi traditionali au fost prezenti la targ, iar preturile pentru renumitele produse sunt intre 25 si 50 de lei.
„Livram putina marfa in magazinele din Bucuresti pentru ca acestea pun adaos comercial foarte mare. In Dorobanti, carnatii nostri se vand si cu 90 de lei. Lumea cumpara pentru ca sunt foarte gustosi“, spune Florina Penes.
Prin intalnirea valorilor si traditiilor romanesti din perspectiva ecologica, Asociatia Green Revolution vrea sa demonstreze inca o data ca orasenii din cel mai mare centru urban al tarii nu uita nici ei de traditiile culinare romanesti, care au si ele locul lor in inima Capitalei.
„Astfel de targuri sunt necesare pentru ca exprima «valoarea naturii» in produsele vandute de producatori. Aceste targuri, precum cel organizat de asociatia Green Revolution in Piata Unirii, se constituie in veritabile debusee economice pentru producatorii traditionali. Valoarea adaugata pentru natura (High Nature Values Farming – HNVF) si efectele sale ecologice, sociale, culturale si economice sunt inca neintelese in Romania. Taranii au un statut social scazut si asta ii impinge la marginea societatii“, a declarat Raul Cazan, liderul Slow Food Bucuresti.
Sloganul Slow Food sintetizeaza hrana produsa de tarani ca buna, curata si dreapta. In vreme ce semnificatia lui „buna“ ne duce catre valori estetice, gastronomice, catre recuperarea gustului, iar „dreapta“ – catre justa retribuire a producatorilor, nu trebuie sa ignoram calitatea acestor produse de a fi „curate“. Curat inseamna respectul pentru biodiversitate si pentru conservarea peisajelor ori modurilor de viata seminaturale, explica liderul Slow Food.
