În urma inundațiilor recente din zona Broșteni, am discutat cu inginerul hidrotehnist Dan Rădulescu, specialist în gestionarea riscurilor hidrologice și un reputat consultant din domeniul protecției mediului. Concluziile sunt clare: naturalețea fenomenului nu scuză greșelile umane care agravează consecințele.
„Debitul de ape de șiroire poate crește de până la 5 ori între o zonă împădurită și una defrișată”, avertizează inginerul Dan Rădulescu, Doctor în Inginerie Civilă. Printre altele, Rădulescu a reprezentat Water Environment Federation din S.U.A. în cadrul Consiliului Național de Monitorizare al Calității Apei din S.U.A. (NWQMC).
Pădurea: barieră naturală împotriva inundațiilor
Vegetația acționează ca un sistem natural de drenaj: reține și încetinește scurgerea apei, permițând infiltrarea în sol.
Când pădurea este înlocuită de construcții sau terenuri defrișate, toată apa ajunge brusc în albia râului, cauzând viituri violente.
În detaliu, expertul ne explică:
„Într-o zonă împădurită, debitul care se scurge e unul scăzut. Într-o zonă deschisă (prin înlăturarea arborilor), nu mai e nici o opreliște. [Aproape] toată apa se scurge. Iar efectul e dramatic. Mai sunt și alți factori, dar una din [cele mai bune practici] recomandate pentru prevenirea inundațiilor este chiar împădurirea bazinului hidrografic.”
În mod ironic deci, una dintre cele mai recomandate măsuri în planurile de management al riscului la inundații este tocmai împădurirea.
Deși prezentă în documente oficiale, această soluție este rar aplicată sistematic.
„Așa cum au remarcat și alții [specialiștii de la Apele Române, n.red], nu e deloc surprinzător că a avut loc un eveniment acolo unde modelarea arăta o zonă cu risc potențial semnificativ la inundații. Pe de altă parte, trebuie luate și măsuri preventive, nu doar îndiguiri,” mai precizează Inginerul Dan Rădulescu.
Harta de risc realizată de Apele Române/ABA SIRET
Expertul consultat de Green Report subliniază că aici vine marea problemă a amenajării teritoriului, a dezvoltării teritoriale și a standardelor pentru locuințe. Acesta trebuie să țină cont de aceste pericole reale.
În plus, măsurile de împădurire și protecție a versanților din bazinul amonte trebuie implementate serios.
Conform lui, Dan Răsulescu modelul actual de operare nu va mai fi sustenabil: „Costurile daunelor vor fi din ce în ce mai mari, trebuie schimbată paradigma de abordare, ceea ce nu este popular.”
Dar dacă nu se schimbă abordarea, problemele se vor înmulți și nivelul daunelor va crește, garantat, spune inginerul.
Menținerea modelului actual va deveni extrem de costisitor, dacă nu se iau măsuri preventive și de protecție pe măsura pericolelor, spune Rădulescu.
Greșeli repetate în urbanism
Un alt factor agravant este dezvoltarea haotică a construcțiilor, fără respectarea hărților de hazard și a logicii hidrologice elementare.
„Trebuie mare atenție cu delimitarea zonelor de inundații în bazinul hidrografic. Nu construiești locuințe chiar în buza râului”, atrage atenția Dan Rădulescu.
Aceleași greșeli s-au văzut și în Germania (2021), dar și în Valencia (2023), unde autoritățile au permis construcții în zone vulnerabile, iar efectele au fost devastatoare.
Situația asigurărilor: Broșteni, un caz fericit?
România stă prost la capitolul asigurări pentru locuințe în generalL – sub 20% în multe zone rurale. În județele afectate de inundațiile recente, Suceava și Neamț, lucrurile stau ceva mai bine.
Potrivit Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), localitățile afectate înregistrează rate de acoperire de peste 20%, ceea ce înseamnă că un număr de gospodării vor beneficia de despăgubiri.
Totuși dacă ne uităm la partea goală a paharului vedem că aproximativ 80% din locuințe nu au asigurările care, de fapt, sunt obligatorii prin lege.
„Suntem pregătiți financiar și operațional să despăgubim rapid. Îi încurajăm pe toți cei care au polițe PAD să notifice imediat daunele”, a declarat Nicoleta Radu, director general PAID.
Cum se pot face notificările pentru daune?
Cei care au fost afectați și dețin o poliță PAD pot notifica daunele astfel:
- Online: www.paidromania.ro
- Direct: Formular notificare daune
- Telefonic: 021 9930
- Sau prin asigurătorul care a încheiat polița.
Polița PAD acoperă inundații, cutremure și alunecări de teren, iar despăgubirea maximă este:
- 100.000 lei pentru locuințe din materiale rezistente,
- 50.000 lei pentru construcții din paiantă sau chirpici.
Inundațiile nu vin singure – le ajutăm noi
Cazul Broșteni nu este o excepție, ci o confirmare a ceea ce specialiștii avertizează de ani de zile: modificarea mediului natural și lipsa de responsabilitate în dezvoltare cresc riscul de dezastru.
Soluțiile – împădurire, reglementare clară, asigurări – există, dar ele sunt de durată și fără voință și acțiune concretă, ele rămân doar pe hârtie.
***
Dan Rădulescu este inginer hidrotehnist, consultant independent în domeniul protecției mediului.
Rădulescu oferă consultanță cu privire la o gamă largă de probleme de protecție a mediului care implică subiecte legate de calitatea apei, dezvoltare durabilă, respectarea reglementărilor de mediu, managementul bazinelor hidrografice.
A lucrat peste douăzeci de ani ca inginer de control al resurselor de apă, până la nivel de senior, pentru Agenția Protecției Mediului din California (CalEPA), în cadrul Comisiilor Regionale de Control al Calității Apei (RWQCBs), în programele de avizare, urmărire și penalizare pentru uzinele de tratare a apelor uzate și programe municipale, industriale și de construcții pentru managementul apelor pluviale deversate.
Este Inginer Profesionist cu parafă în California (PE C 63083) și Profesionist Certificat în Calitatea Apelor Pluviale (CPSWQ 287).
Rădulescu deține o licență în Drept cu specializarea Tehnologie de la Concord Law School at Purdue University Global.
A publicat mai multe articole care abordează poluarea și monitorizarea deversărilor apelor pluviale urbane și implementarea de tehnici, cum ar fi dezvoltarea cu impact redus, infrastructura ecologică, măsuri naturale de retenție a apei, soluții bazate pe natură pentru managementul apelor pluviale din zonele urbane.
A absolvit cursurile Facultății de Hidrotehnică din cadrul UTCB. A obținut un Master în Inginerie Civilă de la Loyola Marymount University din Los Angeles și titlul de Doctor în Inginerie Civilă la UTCB.
Este membru al IWA, Water Environment Federation din SUA. A reprezentat WEF în cadrul Consiliului Național de Monitorizare al Calității Apei din SUA (NWQMC).
