După mai bine de 10 ani petrecuți în domeniul deșeurilor, Cristian Pocol, director general al DTM Waste Recycling, a decis să-și reorienteze activitatea și să-și redirecționeze afacerea către sfera brokerajul de deșeuri. Pentru moment, însă, acest lucru este imposibil din cauza legislației incomplete. Foarte bine dezvoltată în multe alte state membre ale Uniunii Europene, activitatea de brokeraj de deșeuri în România este ținut în stand-by. Deși se regăsește specificată în legea 211/2011, normele de aplicare necesare nu au fost încă elaborate de Autoritatea Națională pentru Protecția Mediului.
“Gândirea în perspectivă a fost cea care m-a determinat să mă înscriu ca broker de deșeuri pe teritoriul Marii Britanii. În România, pentru moment, rolul de broker de deșeuri este preluat într-o oarecare măsură de stațiile de transfer pentru deșeuri, însă așa cum practica europeană a demonstrat, aceste stații au fost închise în multe state membre”, explică Cristian Pocol.
În privința închiderii acestor unități, România nu pare să se apropie de tendița europeană, ci să se îndepărteze, deoarece noua legislație solicită o autorizare suplimentară pentru acestea. Spre deosebire de stațiile de transfer, brokerii de deșeuri nu au nevoie de autorizații de mediu emise de autoritățile locale sau centrale.
Ce este un broker de deșeuri și de ce este important în managementul deșeurilor?
Definit de legea 211/2011, brokerul de deșeuri reprezintă orice persoană fizică sau juridică care se ocupă de valorificarea sau eliminarea deșeurilor în numele altor persoane.
Importanța acestei activități pentru industria managementului este dată în primul rând de optimizarea soluțiilor tehnice de eliminare sau valorificare, pentru că acel broker de deșeuri este un specialist care cunoaște oferta tehnologică din piață și stabilește care este cea mai bună soluție. Brokerul are în vedere și reducerea pe cât posibil a amprentei de carbon, deoarece, de multe ori, efectul negativ al emisiilor produse de mașinile de transport este mai mare decât operația de reciclare.
Un al doilea beneficiu adus este cel de natură economică și optimizare a costurilor, care sunt formate din costuri logistice și costuri de valorificare și eliminare. Având un contract cu prețuri cu discount la eliminare, brokerul ajută generatorul să facă aceste operații la un preț mai bun decât dacă ar lucra direct cu eliminatorul. Se obține o economie și la eliminatorul de deșeuri care nu mai trebuie să aibă o echipă de vânzări, de aici obține costuri de operare mai mici.
În Marea Britanie devii broker de deșeuri în 15 minute
Situația brokerajului de deșeuri în România este contradictorie deoarece, deși autoritațile nu au reglementat desfășurarea acestei activități, conform Directivei privind serviciile pe Piața Internă, transpusă în România, oricine poate veni să lucreze ca broker dacă este înscris în altă țară a UE.
Neclaritățile legislative ar putea fi rezolvate printr-un simplu ordin de ministru care să reglementeze înființarea unui registru și existența unui formular de înscriere. În Marea Britanie, de exemplu, înscrierea ca broker de deșeuri este destul de simplă și nu durează mai mult de 15 minute.
Cel care dorește să desfășoare această activitate transmite către Agenția de Mediu un mail în care își anunță intenția. De asemenea, de pe site-ul agenției se descarcă un formular de înscriere care se trimite alături de o declarație pe proprie răspundere care să ateste că solicitantul nu deține cazier de mediu. Taxa de înscriere este de aproximativ 100 de lire sterile.
După înscriere, broker-ul trebuie să își facă un portofoliu de clienți care să cuprindă atât generatori cât și soluții de eliminare – incinerator, gropi de gunoiu etc. Cu fiecare dintre aceștia el trebuie să dețină niște contracte de colaborare pe termen lung sau mediu.
„Ideea este că un broker de deșeuri este un agent economic care pune la aceeași masă generatorii de deșeuri și pe cei care să le scape de ele. Am încercat să conving câteva companii din România să lucrăm în această formă însă am fost refuzat pe bună dreptate. Atâta timp cât nu va exista o legislație clară în acest domeniu lucrurile nu au cum să se dezvolte”, a conchis Cristian Pocol.
Legislația românească referitoare la deșeuri, armonizată cu cea a Uniunii Europene, a avut un impact pozitiv în ultimii ani, dar sunt necesare, în continuare, eforturi considerabile în vederea asigurarii conformării cu standardele europene și a realizarii unui management calitativ al deșeurilor de la nivel teoretic la un nivel cât mai practic. Tocmai din acest motiv, ANPM trebuie să urgenteze reglementarea activității de brokeraj în domeniul deșeurilor.
Beneficiile resimțite de industria deșeurilor ar fi imediate. Un prim efect ar fi reducerea termenului pentru eliminarea deșeurilor, care în momentul de față trebuie să petreacă o perioadă de timp într-o stație de transfer până să ajungă să fie eliminate sau reciclate. Un broker ar putea prelua deșeurile direct de la generator și le-ar transfera, cu logistica proprire sau contractată, direct către eliminator. Un al doilea aspect ar fi creșterea calității și cantității de deșeuri. De asemenea, creșterea cantității de deșeuri colectate va duce implicit și la atingerea țintelor de colectare și reciclare asumate de România.
