Auzim tot mai mulți oameni vorbind despre economia circulară. Să fie oare pentru că este o nouă sintagmă la modă, cu care e „cool” să ne asociem? Sau poate este dintr-o nevoie reală de a înțelege conceptul și de a-i pune în aplicare principiile?
Economia circulară este atât de complexă încât definirea ei se poate dovedi provocatoare. Cei de la fundația Ellen MacArthur, pionierii conceptului, spun că este „o economie care restaurează și regenerează prin design, propunându-și să păstreze utilitatea și valoarea produselor, componentelor și materialelor în orice moment”. Aceasta presupune „un ciclu continuu de dezvoltare pozitivă, care conservă și potențează capitalul natural, optimizează randamentul folosirii resurselor și minimizează riscurile prin folosirea eficientă a stocurilor finite și a celor regenerabile”.
Green Report a încercat să vadă cum se traduce această definiție în procesele de producție de zi cu zi. De aceea, am participat la o conferință despre economia circulară, organizată la Sibiu în data de 10 iunie 2016, cu ocazia evenimentului internațional Open Source Circular Economy Days.
Pe de o parte, am descoperit afaceri sociale mici, gândite pe principiile economiei circulare. Pe de cealaltă parte, am avut surpriza să aflăm că și brandurile mari încep să facă mișcări în această direcție.
Afaceri mici cu viziuni mari, în economia circulară
Economia actuală este liniară. Încurajează producția, consumul și aruncarea produselor. Există însă și antreprenori care au imaginat altfel de modele de afaceri. Toate sustenabile, deși nu toate profitabile.
A venit momentul pentru produse „circulare”?
QUIB este primul atelier de producție din România care implementează principiile economiei circulare. Despre ce fac ei am mai scris. Pe scurt, creează prototipuri de produse din materiale considerate de alții deșeuri sau din materiale mai puțin dăunătoare pentru mediul înconjurător. Au confecționat jucării din lemn, abajururi printate, lămpi din beton, cuiere și recipiente din lemn recuperat. Nu sunt străini nici de realizarea de mobilier. Au produs la comandă pentru o grădiniță, o cafenea și un spațiu urban.
Fondatorul QUIB, Ionuț Ţața, recunoaște că misiunea asumată nu este una simplă. Printre provocări, se numără și aceea că, în România, piața nu pare încă pregătită pentru economia circulară. „E ca în dilema oul sau găina. Nu știi care o atrage pe cealaltă.” Însă, Ionuț nu crede că trebuie să aștepte o maturizare a consumatorilor, ci să o provoace, educându-i.
Cum încurajezi confecționarea de produse „circulare”
Pe aceleași principii acționează și cei de la Laborazon Maker Space dinBrașov. Ei organizează constant workshopuri la care cei interesați învață să creeze propriile produse, într-un mod sustenabil.
Din București, li se alătură cei de la Reciclare Creativă. Comunitatea de mici artizani sau artiști pe care au reușit să o strângă pe magazinul lor online este extrem de diversă. Pe o parte dintre i-am prezentat într-un serial Green Report, intitulat Upcycling în România. Unii folosesc deșeuri pentru a face obiecte decorative și accesorii (Reciclare Creativă, Upside Down, remesh, Turific, Viitor Plus), alții – pentru a produce mobilier și obiecte de artă (Wood be nice, QUIB, Tubatect, PinkLime și Pimp the Garbage).
Din păcate, modelele de business practicate de ei nu pot fi aplicate la scară largă. Implică prea multă muncă manuală, iar materialele folosite nu se pretează la producția în masă. Cu toate acestea, principiile economiei circulare se pot aplica și la nivel industrial.
Branduri consacrate și modele noi, în economia circulară
Am văzut că există mici antreprenori care își construiesc afacerile pe principiile economiei circulare. Însă, impactul va rămâne nesemnificativ dacă brandurile mari nu conștientizează nevoia de a realiza tranziția spre acest tip de economie. Se pare, totuși, că deja există inițiative, chiar din partea unor companii prezente pe piața românească.
Cât de „circulară” poate deveni oferta de mobilier
Despre Ikea nu aveam o părere prea bună, căci presa internațională a tot acuzat compania de greenwashing și goodwashing. I-au imputat faptul că lemnul folosit provenea din surse nesustenabile, așa cum pretindea; că încurajează folosirea mașinilor, prin amplasarea magazinelor departe de oraș; și că nu se asigură de faptul că furnizorii își tratează angajații echitabil.
Însă, ce a povestit Mircea Ilie, Sustainability Leader Ikea, mi-a dat speranță că tranziția spre economie circulară va avea loc. Pe lângă performanțele de sustenabilitate ale magazinelor, Mircea a vorbit despre obiective și realizări din zona de dezvoltare de produs.
A menționat faptul că 98% dintre materiale sunt regenerabile, reciclabile sau reciclate, că 23% din plasticul folosit este reciclat și că se încearcă înlocuirea lui cu alte materiale. A explicat cum încearcă Ikea să reducă deșeurile, prin parteneriate cu ONG-uri care le preiau mobilierul uzat sau bannerele publicitare. A vorbit și despre programele prin care își ajută consumatorii să repare produsele sau să recicleze, oferindu-le reduceri pentru produsele uzate predate. Nu a uitat să menționeze fuctele de mare, peștele, cafeaua și bumbacul, toate cumpărate din surse sustenabile.
Însă, ceea ce mi-a atras îndeosebi atenția a fost ideea de a avea un nou model de business, centrat pe servicii. Se referea, desigur, la tranziția spre închirierea de obiecte atunci când avem nevoie, spre deosebire de modelul actual, bazat în principal pe achiziționarea de lucruri.
Cum folosim tehnologia în tranziția către economia circulară
Andrei Bejan, lector la Academia Romstal, ne-a explicat cum alegerile pe care le facem influențează consumul personal. Iată doar câteva exemple.
Cu un aerator, un fel de sită care se montează pe robinet, putem reduce consumul de apă cu 70%. Dacă folosim baterii și dușuri cu debit redus, consumăm cu 40, respectiv 50% mai puțin. Becurile cu LED scad consumul de energie cu 70%, panourile solare – cu 80%, iar hidroforul electronic – cu 60%.
Pe lângă faptul că Romstal oferă și promovează produse eficiente, pune la dispoziția consumatorilor informații referitoare la consumul din momentul folosirii. Mai mult, calculează impactul pentru mediu al acestor produse.
În calitate de cumpărători, am putea cere cât mai multor companii să facă același lucru. Mai mult, am putea opta pentru produse sustenabile, creând astfel cerere și influențând oferta. Iată câțiva consumatori care au avut acest curaj, construindu-și case din materiale sustenabile. Piața economiei circulare nu există încă, dar poate fi creată, cu cât mai multe astfel de exemple.
