Schimbările climatice nu sunt doar o problemă de mediu. Ele reprezintă și un risc major pentru economie. Potrivit Băncii Naționale a României (BNR), schimbările climatice sunt vulnerabilități și pot afecta stabilitatea financiară a țării, prin pierderi economice semnificative și riscuri pentru sectorul bancar, vulnerabilități care au fost incluse în noul Raport asupra stabilității financiare din decembrie.
Din 1980 până în 2023, România a pierdut 19,6 miliarde de euro din cauza evenimentelor climatice extreme – o cifră care reflectă severitatea fenomenelor meteorologice în țară și care au fost calculate de Agenția Europeană de Mediu. Doar 1% dintre aceste pierderi erau asigurate, ceea ce arată o vulnerabilitate ridicată.
Riscurile legate de schimbările climatice la adresa stabilității financiare sunt foarte diverse, iar amploarea efectelor lor nu este încă pe deplin conștientizată, arată BNR.
Există mai multe canale prin care schimbările climatice ar putea afecta stabilitatea financiară, modul în care acestea vor evolua depinzând de eforturile de atenuare și adaptare la nivel global.
La nivel național, companiile nefinanciare relevante din punct de vedere climatic sunt în continuare importante pentru economia reală. În anul 2023, aceste companii au generat 40,6% din valoarea adăugată brută la nivel agregat, au deținut 48,4% din activele totale și au angajat 32,6% din totalul salariaților companiilor nefinanciare, conform oficialilor Băncii.
Expunerea bancară față de aceste companii a ajuns la 100,9 miliarde lei la finalul lunii septembrie 2024, reprezentând 51,4% din totalul expunerii față de companiile nefinanciare.
În contrast, deși creditarea verde a accelerat ușor în ultimii ani, există în continuare, un spațiu amplu de dezvoltare a acestui segment. Doar 4% din expunerile băncilor față de firme și populație reprezintă credite cu destinație principală climatică, respectiv 16,4 miliarde lei (septembrie 2024), dintre care numai 39% au fost acordate companiilor nefinanciare, aproape jumătate fiind pentru clădiri verzi (49%).
În acest context, creșterea conștientizării cu privire la impactul riscurilor generate de schimbările climatice asupra economiei se dovedește a fi esențială.
În acest sens, în anul 2021, Comitetul Național de Supraveghere Macroprudențială (CNSM) a emis o recomandare privind sprijinirea finanțării verzi, vizând următoarele obiective:
- îmbunătățirea accesului la finanțare pentru proiectele care figurează pe agenda privind schimbările climatice;
- sprijinirea schimbării structurii economice către una cu o valoare adăugată mai mare, și
- creșterea transparenței și a nivelului de conștientizare cu privire la impactul schimbărilor climatice în societate și în sistemul financiar.
Conștientizarea crește
Tot BNR remarcă în același raport că nivelul de conștientizare a riscurilor generate de schimbările climatice se situează pe o tendință ascendentă și în cazul populației – circa 20% dintre creditele ipotecare acordate în primele nouă luni ale anului 2024 sunt credite cu destinație climatică.
Totuși, la nivelul agregat al întregului portofoliu de credite ipotecare, ponderea creditelor verzi rămâne modestă (9,2%, septembrie 2024).
Recomandarea BNR este ca băncile să mențină o atitudine prudentă în perioada următoare, ca urmare a tensiunilor geopolitice și a incertitudinilor, cu posibil impact negativ asupra bonității debitorilor.
Printre riscuri, efectele schimbărilor climatice pot accentua pierderile bancare directe (mai ales asociate unor sectoare vulnerabile, precum agricultura), contribuind totodată la accelerarea implementării de măsuri destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv prin modificarea structurii de creditare.
Riscurile climatice prezintă o gamă largă de amenințări pentru sectorul bancar, având potențialul de a genera vulnerabilități sistemice semnificative. O subestimare a riscurilor climatice poate conduce, similar altor situații, la acumularea riscurilor sistemice, la o alocare ineficientă a capitalului și la pierderi economice asociate ireversibilității schimbărilor climatice – mai atrage atenția BNR.
Oficialii vorbesc însă și de riscurile provenite din tendința de inacțiune și necesitatea de măsuri proactive.
Și raportul BNR din iunie prevedea că schimbările climatice sunt vulnerabilități pentru economie. Potrivit raportului de atunci, Agenția Europeană de Mediu a identificat 36 de riscuri climatice principale în Europa, mai mult de jumătate dintre acestea necesitând acțiune imediată.
În absența unor măsuri adecvate, aproape toate riscurile climatice semnalate ar putea atinge niveluri critice sau chiar catastrofale în cursul acestui secol.
O abordare unitară în Uniunea Europeană este esențială. Politicile macroprudențiale și coordonarea dintre țări pot reduce costurile tranziției și riscurile pe termen lung, protejând economia de efectele ireversibile ale schimbărilor climatice, potrivit Băncii centrale.
#schimbariclimatice #BNR #stabilitatefinanciara
CITEŞTE ŞI:
