-
Pentru al doilea an consecutiv, schimbările climatice sunt identificate de BNR drept vulnerabilitate structurală pentru economia României.
-
Suprafața afectată de secetă s-a extins de la 10,9% (1971–1980) la peste 41% în ultimii ani, în timp ce valurile de căldură durează cu 10–15 zile mai mult.
-
Băncile din România sunt semnificativ expuse la riscuri climatice, peste 50% din creditele acordate companiilor mergând către sectoare poluante, în timp ce creditele verzi reprezintă doar 4% din totalul împrumuturilor pentru firme și populație.
Banca Națională a României identifică, pentru al doilea an consecutiv, schimbările climatice drept o vulnerabilitate structurală cu impact semnificativ asupra stabilității economice și financiare a țării.
În raportul privind stabilitatea financiară publicat în iunie 2025, BNR atrage atenția asupra intensificării fenomenelor meteorologice extreme, a riscurilor directe pentru agricultură și infrastructură și a expunerii ridicate a sectorului bancar la industrii poluante.
Deși creditele verzi înregistrează creșteri semnificative, ponderea lor în totalul finanțărilor rămâne redusă, ceea ce indică o tranziție lentă către un model economic sustenabil, avertizează BNR.
Potrivit datelor prezentate, valurile de căldură devin tot mai frecvente și persistente, înregistrând prelungiri de 10 până la 15 zile în majoritatea regiunilor țării.
În paralel, seceta se extinde: suprafața afectată de ariditate a crescut de la 10,9% în perioada 1971–1980 la 40,8% în intervalul 2011–2020, ajungând la 41,5% în anii recenți.
Aceste fenomene afectează în mod direct producția agricolă, siguranța alimentară și lanțurile de aprovizionare, cu implicații negative în cascadă asupra altor sectoare economice, susține BNR în raportul citat.
Impactul economic este amplificat de structura actuală a economiei românești, dominată încă de companii din sectoare cu amprentă ridicată de carbon.
La mijlocul anului 2024, firmele cu emisii mari, încadrate în categoria „brown”, generau 40,3% din valoarea adăugată brută, dețineau 45,9% din activele companiilor nefinanciare și angajau 32,2% din totalul salariaților companiilor nefinanciare.
Volumul de credite acordate de bănci acestor companii se ridică la 85,2 miliarde lei la finalul lunii martie 2025, reprezentând 50,8 la sută din totalul portofoliului de credite către societățile nefinanciare,
se arată în raportul BNR.
Companiile „brown” sunt firme care activează în sectoare cu impact ridicat asupra mediului, precum energie din combustibili fosili, transporturi grele, industrie chimică sau producția de materiale cu emisii mari de carbon.
Spre deosebire de companiile „verzi”, care contribuie activ la tranziția ecologică, cele „brown” sunt expuse riscului de a pierde acces la finanțare sau de a suporta costuri mai mari în contextul politicilor climatice și al cerințelor de reducere a emisiilor.
În același timp, finanțarea proiectelor durabile rămâne la un nivel redus, deși în creștere accelerată.
La nivelul populației, creditele verzi reprezentau doar 7% din totalul portofoliului în martie 2025, însă au înregistrat o creștere anuală de 57%, ajungând la 12,8 miliarde de lei.
Pentru companiile nefinanciare, creditele verzi însumau 8 miliarde de lei, reprezentând 4% din totalul împrumuturilor și înregistrând o creștere de 58% față de anul anterior.
BNR consideră esențială încurajarea acestor instrumente de finanțare pentru a susține tranziția către o economie cu emisii reduse.
În acest context, Banca Națională amintește că a recomandat, încă din 2021, adoptarea unor măsuri pentru a sprijini investițiile prietenoase cu mediul.
Printre acestea se numără direcționarea finanțării către afaceri mai puțin poluante, informarea clară despre riscurile legate de schimbările climatice și luarea în calcul a criteriilor de mediu atunci când se iau decizii financiare.
Raportul publicat în iunie 2025 completează evaluările din documentul anterior al BNR, din decembrie 2024, care avertiza deja asupra costurilor economice ridicate provocate de criza climatică.
Potrivit documentului din 2024, România a înregistrat pierderi directe de 19,6 miliarde de euro între 1980 și 2023 din cauza furtunilor, secetelor și inundațiilor, potrivit estimărilor Agenției Europene de Mediu.
Doar 1% dintre aceste pierderi au fost acoperite prin asigurări, reflectând o vulnerabilitate sistemică gravă.
Expunerea sectorului bancar la companiile poluante a fost evidențiată cu îngrijorare și în raportul din 2024. La 30 septembrie 2024, băncile aveau credite în valoare de 100,9 miliarde lei acordate firmelor din sectoare „brown”, adică 51,4% din totalul expunerii către companii.
Deși raportul din iunie 2025 indică o ușoară reducere procentuală – la 50,8% în martie 2025 – valoarea absolută a expunerii rămâne ridicată, la 85,2 miliarde lei. Această situație reflectă dificultatea sistemului bancar de a reduce dependența de sectoare tradiționale cu risc climatic crescut.
Tot în 2024, ponderea creditelor ipotecare verzi în portofoliul băncilor era de 9,2%, în creștere, însă insuficientă pentru a susține o transformare profundă a pieței imobiliare.
Până în septembrie 2024, unul din cinci credite ipotecare noi era destinat unor locuințe eficiente energetic.
Chiar dacă aceste produse financiare devin mai populare, tendința este lentă în raport cu nevoile tranziției verzi.
Cele două rapoarte ale Băncii Naționale oferă astfel o imagine coerentă asupra riscurilor climatice sistemice. Documentul din 2024 a evidențiat impactul trecut și vulnerabilitățile deja existente, în timp ce raportul din 2025 pune accentul pe efectele prezente ale crizei climatice și pe necesitatea accelerării finanțării sustenabile.
Banca Națională avertizează că schimbările climatice pot pune în pericol întreaga economie, dacă nu sunt luate măsuri clare de prevenire a riscurilor.
Printre acestea se numără reguli prin care autoritățile pot limita efectele problemelor economice asupra băncilor și populației, o mai bună colaborare între țările europene și investiții serioase pentru ca economia să se adapteze la noile condiții climatice.
CITEȘTE ȘI:
BNR: Schimbările climatice sunt vulnerabilități la adresa stabilității financiare. Cât ne costă?
INTERVIU Iulia Pașa, BID: Finanțăm doar proiecte care respectă criteriile de mediu
