La scurt timp după ce au ajuns la mare, câțiva tineri au făcut o acțiune de igienizare pe plaja din Vama Veche, deranjați de imaginea care răsărea în fața lor odată cu soarele.
Vara e congruentă cu un concediu la mare, iar plajele de pe litoralul românesc, în special în stațiuni precum Mamaia, Vama Veche, Costinești și Eforie Nord, sunt destinații populare.
Numărul aproximativ de turiști care viziteaza Marea Neagră în lunile toride variază anual, dar s-a estimat că peste 1 milion de turiști vizitează litoralul românesc în sezonul estival.
Deși îmi programez vacanțe în străinătate în funcție de posibilități, îmi place tare să fiu turist la mine în țară, așa că nu ratez să trec, măcar în fugă, să salut frumoasa noastră mare.
Entuziasmul meu scade, însă, de prea multe ori pentru a fi sustenabil întreținut din pricina mizeriilor care-mi stau în calea fericirii pe plajă.
În urma turiștilor care vizitează stațiunile populare răman des cantități uriașe de mizerie, și biodegradabilă și nebiodegradabilă – pe străzi, pe plajă și chiar în apă. Vestigiile călătoriei acestora pot fi zărite și la suprafață, și îngropate în nisip.
Mi s-a întâmplat aproape de fiecare dată: în timp ce mă jucam cu picioarele în nisip, dezgrop mucuri de țigară, capace de metal și plastic pentru băuturi, bețișoare de cafea.
De vreo câteva ori am pățit ca, în excavările mele spontane, să dau peste șlapi rupți rămași mărturie peste timp a prezenței homo sapiensului în acel colț de plajă.
Împreună cu grupul meu de apropiați, am început să curățăm plaja acolo unde ne așezăm la soare și, dacă întâlnim orice tip de deșeu, să-l ridicăm, fie din apă, fie de pe plajă și să-l punem în sacii de gunoi, nelipsiți din vacanțele noastre.
În ultimii ani, vacanțele din țară le petrecem în locații mai sălbatice, cum este minunata plajă Vadu, în care întâlnirea cu gunoaiele sub acoperire este aproape pe cale de dispariție. E drept, vacanța pe plajele sălbatice implică un anumit tip de comportament, nu este pentru cei care preferă confortul sporit, iar cei care aleg astfel de activități au în exercițiu protejarea naturii.
Experiența pe plajele sălbatice nu e lipsită de acțiunile de igienizare, dar cantitățile de mizerii sunt infime în comparație cu plajele populare. În plus, nu zac în nisipul fin chiștoace, capace, bețișoarele pentru cafea, sau nu ne-am întâlnit noi cu ele.
La sfârșitul vacanței plecăm întotdeauna cu sacii de gunoi triat, pentru care pregătim dinainte de sosire un loc în portbagaj – #recyclingnerd!
Deși cunosc semeni cu un comportament responsabil similar, am vrut să mai întreb în jurul meu apropiați pentru a afla peste ce dau ei pe plajă atunci când merg să se tolănească la soare.
Ana Maria Gheorghe este un cetățean care salvează animale abandonate și strânge gunoiul altora de pe stradă.
Ajunsă dis de dimineață în Vamă, să prindă răsăritul, Ana povestește cum bucuria ei a fost instant diminuată la vederea unor gunoaie care sălășluiau nederanjate pe plajă:
„Ne-am parcat pe principală să admirăm marea și răsăritul. Imediat am zărit mizeria de pe plajă. Mi-am zis că nu pot sta în jegul ăla, așa că le-am propus prietenilor mei să mergem să facem curat. Evident cu sentimente de tristețe și dezamăgire că oamenii nu par să înțeleagă importanța unui loc curat.”
S-au pus imediat pe strâns și s-au lovit de mai multe tipuri de reacții:
- oameni care au venit să le dea o mână de ajutor,
- cei care îi felicitau pentru gest și îi încurajau de pe margine,
- câteva persoane care făceau glume pe seama lor.
Au rămas motivați și au curățat o bucată bună de plajă. Oamenii veneau cu deșeurile lor și le puneau în grămada adunată de gașca Anei.
„Ești ce arunci pe jos!”
Am întrebat-o ce tipuri de deșeuri au găsit și cum au procedat mai departe cu
ele:
„Toate resturile de peste noapte: sticle de bere cel mai mult, sticle sparte, ambalaje, și nu mai zic de chiștoace! Erau și câteva capace, dar nu la fel de multe ca sticle. Capacele, de obicei, rămân la bar, slavă cerului!, că de acolo le și cumpără. Sticlă, sincer, cel mai mult. Majoritatea [băuturi, n.red] alcoolice.”
Ana povestește cum au petrecut două ore să adune gunoaie și cum, din frustrare, s-au gândit ca înainte să le pună la pubelă, să construiască un mesaj prin care să atenționeze comportamentul celor care le-au lăsat. Mesajul l-au pozat și l-au postat pe social media.
Ana Maria Gheorghe: „Alex [unul dintre prieteni, n.red] a sugerat să scriem un mesaj cu ambalajele, mare, pe plajă. El voia să fie mai dur în exprimare, dar am găsit o variantă mai simpatică. Ideea i-a venit pentru că începusem eu să fac o inimă în spate cu ele. Am scris <<PLANETA E MĂ-TA!>>. Au venit oamenii să citească, mai toți cei care treceau pe lângă noi. Li s-a părut interesant mesajul, era critic, dar într-un fel și amuzant.”
După ce au făcut poze operei de artă, au pus deșeurile în sacii de gunoi luați de la una dintre terasele care, între timp, și-a deschis activitatea. Au fost felicitați de angajații terasei pentru inițiativă, iar gunoiul adunat a fost pus la pubelele de lângă plajă.
Nu după mult timp au apărut și angajații firmei de salubritate pentru a curăța plaja.
Acțiunea de la plajă nu a fost un caz izolat: Ana are obiceiul să strângă mizeria lăsată-n urmă de alți oameni, fie că este în vacanță, fie că-și plimbă câinele, când merge pur și simplu pe stradă, în parc sau chiar pe Transfăgărășan.
Pe lângă motivația interioară, întâlnirile cu alți oameni care procedează la fel îi dau speranță și plusează motivația de a proteja natura.
Dimineața Anei și a prietenilor săi s-a încheiat cu mulțumirea că au făcut un lucru sănătos, util și care a servit ca exemplu și pentru cei care au fost martorii evenimentului.
Deși firmele de salubritate fac curățenie pe plajă, pare că nu este suficient și nu fac față cantităților de deșeuri rezultate în urma distracției turiștilor. Acțiunile de igienizare, spontane sau organizate contează și dau o gură de aer atât nouă, cât și Planetei Albastre.
Colectați, reciclați, refolosiți, nu aruncați gunoi pe jos!
#experiențăpersonală #igienizare #environment #trash #seaside
