Câțiva cercetători de la Universitatea din Mainz au publicat mai multe lucrări într-un număr special al Biology Letters despre cauzele pentru care înregistrăm un declin al insectelor în întreaga lume, precum și potențialele soluții la această problemă.
În întreaga lume, asistăm nu doar la o scădere a numărului de insecte individuale, ci și la o prăbușire a diversității acestora. Cauzele majore ale acestei tendințe îngrijorătoare sunt intensificarea utilizării terenurilor sub formă de utilizare mai mare pentru agricultură și dezvoltarea clădirilor, precum și schimbările climatice și răspândirea speciilor de animale invazive ca urmare a comerțului uman, potrivit studiului preluat de ScienceDaily.
„Deoarece dovada unei prăbușiri globale în curs de desfășurare a populațiilor de insecte a crescut în ultimii ani, am decis că este timpul să edităm și să publicăm acest număr special. Scopul nostru nu a fost să documentăm scăderea populației de insecte, ci să înțelegem mai bine cauzele și consecințele acestora”, a spus Dr. Florian Menzel de la Institutul de studiu al evoluției de la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz (JGU).
Utilizarea mai extinsă a pământului, schimbările climatice și speciile invazive sunt principalele cauze ale declinului insectelor.
„Având în vedere rezultatele disponibile, am aflat că nu doar intensificarea utilizării terenurilor, încălzirea globală și răspândirea crescândă a speciilor invazive sunt principalii factori care conduc la dispariția globală a insectelor, ci și că acești factori interacționează între ele”, a adăugat Menzel.
De exemplu, ecosistemele deteriorate de oameni sunt mai susceptibile la schimbările climatice, la fel și comunitățile lor de insecte. În plus, speciile invazive se pot stabili mai ușor în habitatele deteriorate de folosirea pământului de către oameni și pot înlocui speciile native. Prin urmare, în timp ce multe specii de insecte intră în declin sau dispar, puține altele, inclusiv speciile invazive, se dezvoltă și cresc. Acest lucru duce la o omogenizare tot mai mare a comunităților de insecte în diferite habitate.
„Se pare că speciile specializate de insecte suferă cel mai mult, în timp ce speciile mai generalizate au tendința de a supraviețui. Acesta este motivul pentru care acum găsim mai multe insecte capabile să trăiască aproape oriunde, în timp ce acele specii care au nevoie de habitate specifice sunt în scădere”, a subliniat Menzel.
Consecințele acestei dezvoltări sunt numeroase și în general dăunătoare ecosistemelor. De exemplu, pierderea diversității bondarilor a dus la o scădere concomitentă a plantelor care se bazează pe anumite specii de bondari pentru polenizare.
„În general, o scădere a diversității insectelor amenință stabilitatea ecosistemelor. Mai puține specii înseamnă că există mai puține insecte capabile să polenizeze plantele și să țină sub control dăunătorii. Și, desigur, aceasta înseamnă și că există mai puțină hrană disponibilă pentru păsările și animalele care consumă insecte. Existența lor continuă poate fi astfel pusă în pericol din cauza scăderii numărului de insecte”, a subliniat Menzel.
Cercetătorii propun crearea unei rețele de rezervații naturale interconectate, astfel încât speciile să se poată muta dintr-un habitat în altul. Insectele mai puțin tolerante la căldură ar putea, astfel, să migreze din zonele în care încălzirea globală determină creșterea temperaturilor la cote mai mari sau regiuni mai reci din nord. Mai mult, avem nevoie de măsuri pentru a reduce răspândirea speciilor de animale și plante invazive prin comerțul și turismul globalizat.
Citește și: Acord istoric la COP15 pentru biodiversitate. Ce stabilește documentul și care sunt reacțiile oficialilor
