Flora și fauna sunt atracțiile care îi aduc pe turiști în zona Munților Făgăraș și tot ele sunt resursele naturale care îi fac pe oameni să își cheltuiască banii aici. Resursele fără o infrastructură adecvată, dar și fără protecție nu pot oferi însă totul pentru dezvoltarea comunităților din zonă. Punctele gastronomice și micii producători, dar și pensiunile din zona Munților Făgăraș au nevoie de atracțiile naturale care îi fac pe oameni să vină în regiune.
La poalele Munților Făgăraș se conturează un model de dezvoltare durabilă în care conservarea naturii este pilon central. Prin intervenții ample de refacere a habitatelor naturale, reintroducerea unor specii dispărute și susținerea micilor afaceri locale, Fundația Conservation Carpathia arată cum biodiversitatea poate deveni motor de bunăstare.
Refacerea pădurilor, o cursă contra-cronometru
Una dintre cele mai complexe intervenții este reconstrucția ecologică a pădurilor afectate de tăierile masive care au lăsat dezgoliți versanți întregi.
„Reconstrucția ecologică în golul alpin a fost foarte grea – gândiți-vă la logistică – unde să cazezi muncitorii, câteodată trebuia să urci la deal o oră – o oră jumătate, după care să plantezi”,
spune Mihai Zotta, director tehnic în cadrul Fundației.
Condițiile extreme de teren au fost agravate de pierderea solului fertil în urma despăduririlor.
„Am estimat că mai e doar jumătate din solul fertil care s-a format în mii de ani. Impactul acestor tăieri necontrolate va fi resimțit pe termen lung.”
Au fost plantate specii diverse, nu doar molid – dominant în plantațiile artificiale din trecut – ci și fag, paltin sau specii alpine precum jneapănul și ienupărul pitic.
„Am încercat să aducem speciile lipsă pentru că dacă natura a decis în milioane de ani că trebuie să existe anumite proporții, atunci natura are dreptate”,
mai spune Zotta.
Pepinierele – grădina din care renaște pădurea
Pandemia a fost un moment cheie pentru dezvoltarea pepinierelor Fundației: s-au deschis cinci noi unități, ajungând la un total de nouă. Pe o suprafață de peste 10.000 de metri pătrați, echipele Fundației au produs, de la sămânță, peste 640.000 de puieți.
„La finalul proiectului, mai avem în pepiniere 470.000 de puieți în diferite stadii, care în următorii doi ani vor fi apți pentru plantat”,
explică Flavius Răuță, ranger si responsabil pepiniere. El a subliniat că nu s-au folosit deloc substanței chimice, însă dăunătorii – precum cărăbușii – sunt o amenințare pentru puieți.
Vizita la pepinieră le-a prins pe doamnele care plantau „la scândură” chiar în toiul activității. Dacă pentru puieți insectele sunt periculoase, pentru oameni – viperele care își fac apariția din solul pietros – constituie o amenințare la care trebuie să fii mereu atent.
Zimbrul și castorul, inginerii ecosistemului
Două dintre cele mai spectaculoase inițiative ale Fundației vizează reintroducerea a două specii-cheie: zimbrul și castorul. La Casa Zimbrului din Lerești, care a fost inaugurată pe 24 aprilie, un fost dispensar veterinar transformat în punct infoturistic, turiștii pot învăța despre rolul esențial al acestor animale, care creează habitate noi pentru alte specii și ajută la răspândirea plantelor.
„Zimbrii sunt arhitecții peisajului. Creează luminișuri, transportă semințe în blană și contribuie la regenerarea pădurilor”,
explică responsabila centrului.
Până acum, au fost eliberați 82 de zimbri în libertate, în trei locații: Lerești, Bunea și Nucșoara, iar în sălbăticie s-au născut deja 25 de vitei. Predătorii naturali ai zimbrilor sunt ursul și lupul, ceea ce arată că aceste animale sunt perfect reintegrate în lanțul trofic local.
În paralel, Casa Castorului din Rucăr celebrează revenirea în natură a unei specii tradițional numite „breb” și care au dispărut de pe teritoriul țării noastre pentru câteva decenii, din cauza consumului, vânătorii și posibil a unei epidemii. De numele „breb” sau „hod”, din maghiară, sunt legate denumirile a nenumărate sate, comune sau nume de familie din întreaga țară.
Castorii construiesc baraje și ajută astfel la prevenirea inundațiilor, creează noi habitate, și chiar ar putea menținerea nivelului apei din fântâni în perioadele de secetă.
„62 de castori au fost eliberați, iar deja avem primii opt pui. Sunt specii-cheie și umbrela – acolo unde trăiesc, există și alte specii care beneficiază de acțiunile lor asupra mediului”, afirmă Liviu Ungureanu, biologul care a coordonat proiectul.
În ambele puncte turistice există jocuri interactive pentru copii, prin care aceștia pot afla mai multe animale. Școlile îi pot aduce pe copii în aceste puncte pentru ateliere și activități în Săptămâna verde, Săptămâna altfel sau în excursii.
Carnivorele mari: monitorizare și coexistență
Monitorizarea populațiilor de urși, lupi și râși este o activitate constantă a Fundației. „Începând cu 2017, am derulat studii genetice și am instalat camere de supraveghere. Avem șapte haite de lupi în zona de proiect, între 2 și 7 membri fiecare”, spune biologul Ruben Iosif.
Pentru a reduce conflictele cu oamenii, s-au implementat sisteme de garduri electrice și programe de compensații pentru fermierii afectați de atacurile carnivorelor.
„Am montat între 40 și 60 de garduri electrice și doar 1-2 urși au mai revenit. Fermierii care și-au ținut animalele închise noaptea au fost despăgubiți”, explică Mihai Zotta.
Peste 40 de vaci și 130 de oi au fost oferite de Fundație drept compensații, însă numai fermierilor care sunt dispuși să respecte anumite reguli. Cum ar fi: să își țină animalele închise pe timpul nopții și nu să le lase libere chiar și prin pădure.
În plus, a fost relansată o rasă de câini ciobănești carpatini, care sunt oferiți fermierilor pentru protecția stânelor.
Lupta cu invazivele
Un alt efort discret, dar crucial, este cel de eliminare a speciilor invazive, în special din luncile râurilor.
„Am cartografiat peste 150 km de văi de râu și am început eliminarea invazivelor pe 100 km. Am avut un succes notabil – reducere cu 70% în unele locuri”,
afirmă biologul Oliviu Pop. Specii precum troscotul japonez sau bunghișorul american amenință habitatele naturale și împiedică regenerarea arborilor nativi.
Păsări măiastre și turism responsabil
În Munții Făgăraș,asri verzi.
Educație, comunitate, viitor
Festivalul Făgăraș Fest, ajuns în 2024 la a șasea ediție, promovează natura și comunitățile montane. Totodată, centrele de vizitare devin puncte de educație ecologică.
„Omul fără natură nu trăiește”,
promite echipa Casei Zimbrului.
Planul fundației este de a crea o rețea de astfel de centre pe ambele versante ale Făgărașilor.
„În 5-7 ani, vizitatorii vor putea face un circuit complet, cu opriri în centre de vizitare, puncte gastronomice și entități ecoturistice. Iar în toate aceste locuri vor lucra oameni din comunitate”,
spune Istvan Szabo.
Biodiversitatea Munților Făgăraș nu mai este doar un patrimoniu natural. Este, pas cu pas, o resursă pentru dezvoltare, educație și speranță într-un viitor sustenabil.
CITEȘTE ȘI:
Reportaj: Afacerile verzi din Munții Făgăraș aduc bunăstare pentru comunitățile locale
