Despre Bio&Co am mai scris. Este o fermă situată în Ciocănari, la 40 de kilometri de București. Acolo, 10 angajați defavorizați cultivă pe patru hectare peste 80 de tipuri de legume bio pentru 55 de abonați. Am vizitat-o recent și m-am convins de ceea ce bănuiam: deși nu este ușor, poți avea un model sustenabil de producție agricolă, de care să beneficieze atât consumatorii, cât și societatea.
Ca să ajungi din București în Ciocănari, mergi pe Șoseaua București-Ploiești vreo 17 kilometri, apoi faci la stânga. Treci prin Tâncăbești și Periș, sate în care numeri surprins peste 20 de adulți și copii pe bicicletă. Încetinești ca să poată traversa o vacă, ocolești o căruță și lași în urmă atât gospodării îngrijite, cât și una-două case dărăpânate. După aproximativ 50 de minute, ești la destinație. Acesta este drumul pe care îl face aproape zilnic Cristi, unul dintre oamenii de nădejde ai Asociației Ateliere Fără Frontiere.
Acum doi ani, fondatorii Ateliere Fără Frontiere înființau la Ciocănari o nouă întreprindere de inserție socială. Este vorba despre o fermă de legume bio, prin care reușesc deopotrivă să livreze produse de calitate bucureștenilor și să ofere un loc de muncă unor persoane extrem de defavorizate.
Am discutat cu Raluca Ouriaghli despre felul în care produc legumele, despre compotamentul de consum pe care îl încurajează și despre rolul social al Bio&Co.
Zeci de varietăți locale și tot atâtea rețete
Dacă nu aș fi produs un serial despre grădini gândite după principiile permaculturii, nu mi-aș fi imaginat vreodată că poți cultiva 80 de tipuri de plante diferite. Și că le poți și mânca. Roșii, cartofi, morcovi, ardei, castraveți, păstăi, ceapă, praz, porumb, sfeclă, vinete, dovlecei, câteva tipuri de salată și o gamă de bază de verdețuri. Pe acestea le-aș recunoaște și aș ști ce pot găti cu ele. Poate m-aș descurca și cu țelina, mangoldul sau frunzele de gulie. Recunosc însă că aș ridica din umeri dacă m-ar întreba cineva cum arată sau ce poți face din daïkon, pimientos, chives, claytone, napi turcești sau salvie.
Abonații Bio&Co au elan la început, apoi se panichează. Dacă prima dată li se pare interesant să gătească o anumită legumă nouă, nu știu ce să facă a doua oară cu ea.
De aceea, angajații Bio&Co le sugerează clienților și rețete cu produsele din coș. Astfel, își ajută abonații să aibă o alimentație diversă și să evite să risipească hrana.
Este păcat să nu profiți de varietatea naturii. Deși este greu să îi reînveți pe oameni să consume și alte legume decât cele pe care le găsesc în supermarket, noi n-am asumat rolul de a-i sensibiliza și de a-i încuraja să consume local, variat și sezonier.
Pe lângă legume, coșul Bio&Co conține ocazional și ouă produse la o fermă vecină, miere de la un apicultor local și linguri de lemn produse în Ciocănari. Raluca Ouriaghli spune că, prin aceste colaborări, vrea să susțină și afacerile locale ale micilor producători.
Producția de legume Bio&Co, completată de cea de compost
Chiar dacă prin Bio&Co Raluca vrea să promoveze producția locală, colaborează și cu marile companii. Preia zilnic de la patru hipermarketuri din București câte 1.000 de kilograme de așa-zise resturi alimentare, de fapt multe fructe și legume încă potrivite consumului. După ce sortează și donează către cantini sociale partenere alimentele bune, duce resturile la Ciocănari. Tot aici vin și zațul, cafeaua, cojile de ouă și săculeții de ceai pe care le generează patru hoteluri.
Pe o platformă situată lânga hala de legume, toate aceste resturi sunt tocate și transformate în compost, un fertilizant natural. Fondatorii Bio&Co speră să poată accesa o finanțare, pentru a extinde această activitate și a putea produce compost și pentru alți fermieri.
Deși, cum spune Raluca, „lucrurile merg încet, gradual”, cel mai important este că încearcă să găsească un model sustenabil, ecologic, care să poate fi adoptat și de alții.
