Oamenii de știință olandezi au creat un nou tip de beton care se auto-regenerează. Henk Jonkers este unul dintre cercetătorii de la Universitatea de Tehnologie Delft din Olanda care a ajutat la elaborarea unui beton bio, material de construcție care sigilează fisurile arhitecturale cu ajutorul unei bacterii producătoare de calcar, informează Smithsonian Magazine.
Echipa de proiect a reușit să introducă în componența betonului capsule cu bacterii producătoare de calcar, fie Bacillus pseudofirmus, fie Sporosarcina pasteurii, împreună cu lactat de calciu. Când betonul se fisurează, aerul și umezeala declanșează procesul prin care bacteria începe să roadă lactatul de calciu, pe care îl transformă în calcit, un ingredient al calcarului. Calcitul astfel format sigilează fisurile. Cu alte cuvinte, betonul se vindecă singur, la fel cum organismul uman are capacitatea de a reface un os rupt.
Această inovație ar putea rezolva o problemă de lungă durată cu betonul, materialul de construcții cel mai frecvent folosit din lume. Betonul dezvoltă adesea micro-fisuri în timpul procesului de construcție, explică Jonkers. Aceste fisuri mici nu afectează imediat integritatea structurală a clădirii, dar pot duce la probleme de scurgere. Aceste scurgeri pot coroda întăriturile de oțel ale betonului, lucru care ar provoca prăbușirea clădirii. Cu această tehnologie de auto-regenerare, fisurile pot fi sigilate imediat, evitând scurgerile și daunele costisitoare.
Jonkers spune că bacteria poate sta latentă în beton pentru aproximativ 200 de ani, și devine activă instant, sub influența umidității.
Descoperirea lui Jonkers e o potențială veste bună pentru industria de beton mare generatoare de carbon. Unele estimări arată că 10% din emisiile de dioxid de carbon la nivel mondial sunt cauzate de industria betonului. Teoretic, betonul bio inventat de Jonkers ar ajuta la extinderea duratei de viață a clădirilor de beton, prevenind astfel reconstruirile la scară mare. Ca multe alte noi tehnologii, momentan betonul bio e extrem de scump: între 33 și 44 de dolari per metru pătrat. Dar Jonkers spune că lucrează la o alternativă mai ieftină, bazată pe zahăr.
Mai citește și:
Cartiere plutitoate făcute din beton reciclat, tipărit 3D
Clădirile de birouri „verzi” aduc costuri de operare mai mici cu 30%
ElementAIR: Industria cimentului și-a redus cu 95% emisiile de praf
