Cu aproximativ 20% mai mult. Atât ar trebui să plătească românii pentru banane, avocado sau alte fructe exotice, ca să se asigure că muncitorii care le culeg beneficiază de condiții de muncă și de salarii decente. Garanția ar sta într-un sistem de certificare puțin cunoscut în România: cel al comerțului echitabil (Fairtrade).
Comerțul echitabil este o mișcare inițiată în 1988. Atunci, a apărut pentru prima dată o etichetă care garanta consumatorului că produsele marcate provin de la producători care își respectă angajații. În 1997, a fost înființată în Germania Organizația Internațională pentru Certificarea Fairtrade FLO. Scopul ei este acela de a se asigura că muncitorii din lumea a treia sunt remunerați corespunzător muncii prestate și că au condiții de muncă sigure, că produsele exportate respectă anumite standarde de mediu și că lanțul de distribuție este pe cât de scurt posibil. În prezent, există 5 milioane de fermieri certificați prin această schemă.
În România, însă, sistemul Fairtrade este puțin cunoscut la nivelul maselor, la fel ca eticheta corespunzătoare.
Despre beneficiile lui a vorbit recent Jorge Acosta Orellana, apărător al drepturilor omului în America Latină. Jorge este un cetățean ecuadorian, fost pilot de avioane folosite pentru a pulveriza pesticide pe planatațiile bananiere. Expus la situația dramatică a muncitorilor, a înființat o uniune sindicală a muncitorilor și a fermierilor ecuadorieni din sectorul bananier (ASTAC – Asociación Sindical de Trabajadores Bananeros, Agrícolas y Campesinos). De 10 ani, apără drepturile acestora și promovează comerțul echitabil al bananelor provenite din țara sa de origine.
În ce condiții muncesc cei care ne culeg fructele exotice
Ecuador este prima țară din lume la exportul de banane, livrând peste 6 milioane de cutii în fiecare săptămână. Este vorba despre cea de-a doua activitate economică a țării, după cea de extracție a petrolului. Şi, deși poate părea mai puțin dăunătoare decât alte activități, producția de banane ajunge să distrugă sănătatea muncitorilor și să afecteze grav mediul prin folosirea pesticidelor.
Jorge a descris situația tragică a muncitorilor din țara natală: aceștia câștigă puțin peste jumătate din salariul necesar pentru a putea supraviețui (280 de dolari din cei 504 care le-ar asigura subzistența); jumătate dintre aceștia nu beneficiază de asigurare de sănătate; nu au zile libere și nici dreptul de a se organiza în sindicate; femeile câștigă mai puțin, chiar dacă lucrează la fel de mult ca bărbații și sunt adesea hărțuite sexual; copiii ajung să lucreze cu părinții, pentru a-i ajuta să își termine norma alocată; nu li se oferă uniforme adecvate pentru a fi protejați de pesticidele aplicate din zbor, ceea ce le afectează grav sănătatea – mulți au boli de piele, iar copiii se nasc cu malformații.
Ce alte avantaje are sistemul Fairtrade
Sistemul Fairtrade garantează că situațiile descrise de Jorge nu au loc în unitățile de producție certificate. În Ecuador, însă, fermele certificate asigură doar 5% din producția totală. Pe lângă beneficiile pentru muncitori, ecuadorianul menționează și avantajele consumatorilor:
Prima diferență între produsele certificate Fairtrade și cele tradiționale de pe piață este că primele sunt bio. Lucru foarte bun, pentru că știm atunci când le consumăm că se respectă mediul înconjurător și drepturile omului. În plus, consumatorii pot fi siguri că fructele pe care le consumă sunt sănătoase. Nu se folosesc pesticide, și ăsta este cel mai important lucru.
Jorge Acosta Orellana crede că singura metodă de a lupta împotriva comerțului tradițional este schimbarea obiceiurilor de consum și boicotarea companiilor producătoare. Spune că două astfel de inițiative din Statele Unite au determinat compania Dole să retragă etichetele, pentru a-și putea vinde bananele.
Potrivit Președintelui Asociației Mai Bine, Anca Gheorghica, și în România există alternative. După îndelungi căutări, a găsit pe piața din Iași banane certificate Fairtrade.
Ce șanse are comerțul echitabil în România?
În timpul discuției cu Jorge Acosta Orellana, reprezentanții Ministerelor Mediului și Agriculturii atrăgeau atenția că, în România, comerțul echitabil lipsește de pe agenda publică. Este și motivul pentru care Asociația Mai Bine a încercat să îl aducă în prim plan.
Dezbaterea organizată a fost doar una dintre activitățile desfășurate în cadrul programului de promovare a comerțului echitabil. Inițiatorii au mai pus în scenă un flashmob în fața Teatrului Național București, încercând să redea tratamentul inuman la care sunt supuși muncitorii din sectorul fructelor exotice.
Alături de Asociația Mai Bine, la organizarea acțiunilor au mai participat Asociația Art Fusion, Agenția Creionetica, Institutul de Economie Socială, ȘtiriONG, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare (FOND) și Rețeaua Europeană pentru Promovarea unei Economii Responsabile în sec. XXI (REPER 21).
