Un studiu recent arată că bebelușii care sunt expuși chiar și la un nivel mic de poluare a aerului – conform standardelor europene – ajung să aibă o dezvoltare deficitară a funcției pulmonare în perioada creșterii.
Foto: Unsplash
Cercetarea, care a inclus 915 de copii din regiunile München și Wesel din Germania, a arătat că expunerea la aer poluat în primul an de viață reduce dezvoltarea funcției pulmonare la vârste între 6 și 15 ani, chiar și la niveluri de poluare mai joase decât standardele europene.
Copiilor le-a fost testată capacitatea de respirație la vârstele de 6, 10 și 15 ani. Cercetătorii au comparat, apoi, rezultatele cu nivelurile estimate de poluare din zonele în care au locuit acești copii de la vârsta de un an.
După controlul factorilor care ar fi putut să influențeze rezultatele, precum faptul dacă părinții erau fumători, cercetătorii au descoperit că cu cât expunerea la poluare în primul an de viață este mai mare la copii, cu atât le e mai afectată funcția pulmonară când ajung la vârsta adolescenței. Impactul este chiar mai mare în cazurile celor care suferă de astm.
„Acest lucru este îngrijorător pentru că sugerează că daunele pe care le produce poluarea asupra plămânilor în primul an de viață pot să afecteze sănătatea sistemului respirator de-a lungul întregii vieți”, a spus Dr. Qi Zhao de la Institutul de Cercetare pentru Medicină Ecologică din Düsseldorf, a cărui cercetare a fost prezentată la congresul internațional al Societății Respiratorii Europene.
Un al doilea studiu prezentat la congres arată adulții expuși la aer poluat, chiar și la nivel redus, sunt mai predispuși la a face astm. În cazul a 23.000 de asistente medicale din Danemarca, oamenii de știință au observat o creștere cu 29% a riscului de a face astm pentru fiecare creștere de 6,3 micrograme pe metru cub (µg/m3) a particulelor PM2.5. În plus, au observat o creștere de 16% a riscului de astm la fiecare creștere de 8,2 micrograme per metru cub a particulelor de dioxid de azot.
Limita considerată sigură de Organizația Mondială a Sănătății pentru PM2.5, pe an, este de 10 µg/m3, iar cea a Uniunii Europene este de 25 µg/m3. Ambele autorități au aceeași limită pentru dioxidul de azot, de 40 µg/m3.
„Aceste studii sunt îngrijorătoare pentru că ele sugerează că nici măcar limitele europene în ce privește poluarea nu sunt suficient de sigure. Peste 67.000 de cazuri de astm la copii pot fi evitate în fiecare an în Europa dacă țările îndeplinesc standardele de calitate a aerului ale OMS”, a spus Thierry Troosters, președintele Societății Respiratorii Europene, potrivit The Guardian.
Citește și:
Cât ne pasă de ce respirăm? Cât de poluat este Bucureștiul?
OMS: 90% dintre copiii lumii respiră aer poluat
