Este o contradicție între cifrele oficiale legate de reciclarea plasticului din România și realitatea de pe câmpuri și din păduri, a susținut ministrul Mediului, Barna Tánczos, la conferința Green Report „Taxa pe plastic nereciclat”. „Țara este plină de plastic”, a spus acesta.
În Uniunea Europeană aproximativ 41,5% din deșeurile de ambalaje din plastic au fost reciclate în anul 2018. România a fost peste media UE, în condițiile în care 43% din deșeurile de ambalaje din plastic au fost reciclate în acel an, potrivit datelor Eurostat.
În 2019, România a reciclat 59,1% din PET-urile introduse pe piață – față de obiectivul legal de 55% -, și 38,4% din alte plastice, obiectivul fiind de 22,5%.
Informațiile au fost prezentate în conferința „Taxa pe plastic nereciclat”, organizată de Green Report. Fiind participant la discuție, ministrul Mediului, Barna Tánczos, a afirmat că acestea sunt primele vești bune pe care le-a primit în primele lui patru săptămâni de activitate ministerială, însă s-a declarat surprins de procente.
„Mă surprind datele din această analiză. Sper că cele pe care le-ați avut la bază sunt veridice și corecte pentru că a avea un procent de reciclare la nivelul României de peste 40% este un rezultat remarcabil”, a comentat acesta.
„Constant o contradicție relativ ciudată între cifrele care ne arată o performanță destul de bună a țării noastre în privința reciclării și situația pe care o întâlnim la fiecare colț de stradă și în fiecare localitate, pe fiecare drum, câmp și în pădurile prin care ne plimbăm ca turiști. Țara este plină de plastic. Probabil restul de 57% nu s-a colectat și s-a depus în toate părțile posibile și imposibile în toate șanțurile, zonele rurale și pădurile”, a punctat ministrul.
Acesta a subliniat că provocarea este educarea cetățenilor care cumpără produse în ambalaje de plastic, dar care nu le aruncă în tomberoane și nu mai ajung în sistemul de colectare.
„Pentru a ieși din această situație rușinoasă pentru țara noastră, toți actorii implicați, începând de la ADI, UAT-uri, OTR-uri și OIREP-uri până la noul sistem SGR care trebuie pornit cât mai repede, trebuie să fim mult mai implicați, activi pe partea de conștientizare a riscurilor și a celor financiare la care se expune România”, a adăugat Tánczos.
Acesta a precizat că România are încă 20 de noi infringementuri din 2020 și care ar putea avea implicații financiare dacă nu vor fi soluționate.
