text de Razvan Calin, Ecaterina Procopov & Alexandra Kartman
Romania recicleaza de 45 de ori mai putine deseuri decat tinta prevazuta de normele Uniunii Europene. Firmele de curatenie au probleme in gasirea fortei de munca pentru industria salubrizarii. Autoritatile – locale si centrale – sustin ca prima (si cea mai importanta) investitie care trebuie facuta in domeniul reciclarii este in educatie. Toate acestea duc la ideea ca Romania e murdara. Cel mai puternic argument e Bucurestiul – vazut ca un oras murdar si de bucuresteni, si de turisti. Nu mai murdar decat alte metropole europene, dar mult mai putin civilizat. Oamenii refuza, pur si simplu, sa-si schimbe atitudinea fata de modul in care se poate arunca gunoiul. Gunoiul este pentru noi toti o problema care creste in fiecare zi, si asta in ciuda faptului ca rezolvarea acestei probleme inseamna, in orice tara civilizata, o afacere de sute de milioane de euro.
Ce polueaza cel mai mult Romania? Nepasarea…
Ce alta explicatie avem pentru mizeria care sufoca Bucurestiul sau Romania in general? Un raspuns vine chiar din partea ministrului Mediului, Sulfina Barbu: "Din punctul meu de vedere, un prim factor este educatia. Este foarte adevarat ca noi nu avem o astfel de educatie. Sa nu uitam ca pana in "89 nu am avut nici macar o legislatie privind protectia mediului. Dar la intrebarea cine face acest lucru – raspunsul este simplu – noi toti. Deci lucrurile trebuie sa mearga in paralel, trebuie sa schimbam mentalitatea si sa devenim mai responsabili cand vine vorba despre protectia mediului."
Aceeasi problema, gradul de civilizatie, o acuza si primariile si reprezentantii firmelor de salubrizare. Romanii nu au educatia curateniei, spun la unison si oficiali din primarii, si cei din conducerea societatilor de salubrizare. Simplul fapt ca nu ne pasa de locul amenajat pentru depozitarea gunoiului si ca ne descotorosim de reziduuri cat mai repede si fara sa ne gandim decat ca "cineva e platit sa mature" spune foarte multe despre gradul nostru de civilizatie.
"Actualul sistem de relatii contractuale individuale dintre operatorul de salubrizare si abonatii casnici dovedeste, zi de zi, faptul ca si-a atins limitele de performanta in asigurarea curateniei localitatilor. Nu se poate accepta la nesfarsit ca unii sa contracteze si sa plateasca serviciile de salubrizare, iar altii sa refuze participarea la acest efort colectiv, sfidandu-l prin aruncarea gunoaielor pe domeniul public. Iata de ce credem ca se impune schimbarea sistemului existent de contractare individuala operator – cetatean cu un contract cu caracter global la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, incheiat de operator cu autoritatea administratiei publice locale si a carui finantare sa se realizeze prin instituirea unei taxe de salubrizare pentru toti cetatenii, eventual cu exceptiile legate de persoanele asistate social, la care plata serviciilor s-ar asigura din bugetele locale". Mircea Raicu, director general REBU S.A.
Firmele de curatenie mai spun ca se simte nevoia acuta a unor campanii de informare si constientizare a cetatenilor in legatura cu problema reziduurilor menajere. O astfel de campanie de constientizare a publicului in privinta gestionarii deseurilor a fost derulata anul trecut, sub numele "Deseurile ne privesc pe toti", si a costat 2 milioane de lei. "Desi mic, un prim impact pozitiv s-a simtit", spune Elena Dumitru, director in Ministerul Mediului. Un proiect cu asistenta de la Uniunea Europeana, in valoare de 1,2 milioane de euro, a inceput chiar la jumatatea lunii ianuarie, cu scopul de a informa si constientiza cetatenii, fiind vizati mai ales elevii si studentii.
Prin brosuri, proiecte-pilot de colectare si spoturi publicitare se spera la o schimbare treptata, poate va invata si romanul, intr-un final, ca dupa ce bea o sticla cu bere poate sa o arunce, de bucurie, la gunoi si nu in sant.
"Fara schimbarea mentalitatii nu poti sa faci nimic. Oricati bani ai investi, oricate depozite ai face, daca nu-i schimbi mentalitatea omului, nu se poate. Si pe tot ce inseamna proiectele pe Schemele de Granturi Mici, pentru autoritatile locale, nici un proiect nu a fost eligibil, daca nu a avut o componenta de constientizare a publicului. Putea sa fie schema tehnica perfecta, daca nu avea aceasta inclusa si o campanie de constientizare, pica. A fost, de fapt una dintre conditiile principale". Elena Dumitru, director Ministerul Mediului.
"Societatea REBU a initiat si a sponsorizat numeroase campanii de informare si educare a cetatenilor in vederea depozitarii corecte a deseurilor. Un accent deosebit a fost pus pe educarea copiilor de varsta prescolara si scolara, ideea de baza fiind ca prin cei mici sa sensibilizam si sa educam adultii. (…) Consideram ca reglementarile actuale in domeniul salubrizarii trebuie sa fie permanent adaptate conditiilor concrete de desfasurare a activitatii si ne referim aici indeosebi la modul in care cetatenii, in calitatea lor de utilizatori ai serviciului, contribuie la finantarea activitatii. (…) In acest mod ar creste responsabilitatea cetatenilor in fata autoritatii administratiei publice locale, dar si implicarea acesteia din urma in realizarea programelor de salubrizare de catre operator in conformitate cu interesul general". Mircea Raicu, director general REBU SA.
De ce nu selectam deseurile? Sunt sacii grei….
Chiar daca pare un vis frumos, vom ajunge si noi la un moment dat sa ne gandim la debarasarea selectiva a deseurilor – "hartie la hartie, sticla la sticla" – la reciclarea produsilor cu potential periculos. Pana atunci insa, autoritatile au constatat cu stupoare ca nu pot sa deruleze o campanie de sortare a deseurilor la tomberon, si nu la groapa din cauza nepasarii oamenilor. Daca v-ati pus vreodata intrebarea "de ce nu exista pe strazi pubele separate pentru colectarea diferitelor sortimente de gunoaie?", atunci raspunsul este urmatorul: pentru ca nimeni nu arunca hartia in compartimentul dedicat hartiei, plasticul la plastic, sticla la sticla si asa mai departe. Nu! Gunoiul e tratat ca un lucru de care scapi cat mai repede, indiferent unde si in ce fel de circumstante, fara vreo alta obligatie fata de cineva. 
Primaria Sectorului 2 a incercat o deja sa puna pe picioare un astfel de proiect: sa distribuie saci de gunoi presedintilor de asociatii de proprietari, iar acestia sa-i repartizeze locatarilor, urmand ca fiecare familie sa stranga mai multi saci cu gunoi: unul cu deseuri organice, altul cu ambalaje de staniol si tot asa. Autoritatile s-au lovit insa de reticenta presedintilor de asociatii, care au invocat motive de toate felurile – inclusiv "sunt prea grei sacii, cum o sa-i car eu pana la bloc?!" – pentru a scapa de corvoada suplimentara de a duce sacii la fiecare apartament si a imparti explicatii si lamuriri fiecarui locatar nedumerit.
"Bucurestiul e un oras in tranzitie. Vom invata, e drept mai incet, sa gestionam corect si sa reciclam deseurile. Important e ca se face ceva in acest sens", Lucia Varga, secretar de stat Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor.
Nu avem gropi ecologice de gunoi
Presupunand, prin absurd, ca toate problemele despre care am vorbit pana acum ar fi rezolvate peste noapte, raman multe motive pentru care Romania tot nu ar intra in randul tarilor europene ecologice. Pentru ca, inainte de 1989, Romania nu avea legi privind protectia mediului, pentru ca multi ani dupa intrarea in democratie, mediul a fost considerat un domeniu secundar, nu e de mirare ca intrata in UE, Romania se poate "mandri" cu un mare portofoliu de proiecte si planuri si cu foarte putine realizari.
Exemplul cel mai graitor este procesul de reciclare: Romania produce anual aproximativ 6 milioane de tone de deseuri. tinta de reciclare e de 90% din cantitatea totala de reziduuri. In Romania se recicleaza aproximativ 120.000 de tone, adica 2% din total!!! "Interesul Romaniei si angajamentul Romaniei este sa colecteze selectiv, sa sorteze, sa recicleze si numai 10% din cat se genereaza sa ajunga la depozit", Elena Dumitru – director Directia Gestiune a Deseurilor, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor.
Prin depozit se intelege un spatiu de colectare a reziduurilor nereciclabile, spatiu care trebuie sa indeplineasca o suma de cerinte de mediu.
Infrastructura reciclarii este departe de Europa dezvoltata. In Romania, la acest moment exista 18 depozite conforme cu normele de depozitare a gunoiului, iar in urmatorii 10 ani se vor amenaja inca 47. Investitia pentru un depozit "ecologic", inclus in parametrii standard ai UE, este de aproximativ 30 de milioane de euro. Reversul monedei inseamna depozitele neconforme: 256 la numar, care vor fi inchise pe masura ce se vor construi cele 65 de depozite ecologice de deseuri. 50 dintre acestea din urma sunt de mare capacitate, de peste 100.000 de tone preluate anual, iar celelalte 15 sunt considerate "depozite mici", de pana la 50.000 de tone pe an.
Otrava de la groapa de gunoi
Aproximativ jumatate din volumul ocupat de deseuri este format din ambalaje. Din cauza materialelor din care sunt produse (mase plastice) nu sunt biodegradabile. Oficial, PET (Polietilentereftalat) este materia prima obtinuta din titei crud si gaze naturale, din care se produc, de obicei, recipienti pentru lichide. Neoficial, PET-ul este inamicul numarul doi al mediului, dupa noxele eliminate in atmosfera, in urma diverselor procese de ardere. Ajuns in mediu, PET-ul se biodegradeaza in 1.000 de ani. Un cotor de mar are nevoie de doar 3 luni pentru a se descompune total in elemente chimice.
In tarile cu traditie si educatie in reciclare, dar si cu rezerve financiare adecvate, exista un intreg sistem de reciclare. Buteliile PET sunt colectate de la agentii economici si de la populatie, sortate si transformate in noi bunuri. Din deseurile PET se produc fulgi curati care pot fi exportati ca materie prima (la un pret de 550-600 dolari/tona) sau vanduti in tara, sub forma de fibre sau aliaje, industriilor prelucratoare. De exemplu, din 20 de PET-uri de 2 litri se poate obtine captuseala pentru o jacheta de iarna, iar 35 de alte ambalaje ajung pentru realizarea unui sac de dormit. Mai mult, odata reciclate, PET-urile se repun in folosinta sub forma foliilor pentru izolarea acoperisurilor, componentelor pentru industria auto sau a corpurilor de iluminat.
Dar reciclarea este un proces care nu aduce un profit imediat. "La prima vedere, ar parea ca e mai simplu sa-l arunc decat sa il reciclez. Dar daca stai si faci o evaluare corecta de costuri, orice reciclare aduce un plus de valoare. In primul rand salvez materia prima – si in instalatiile actuale, daca schimb putin procesul tehnologic si fac o mica imbunatatire pe linia tehnologica, ma costa mai putin decat sa fac o instalatie noua, bazata numai pe reciclareadeseurilor. Pentru a fi competitiv pe piata unica, un produs obtinut prin reciclare trebuie sa corespunda unor parametri. Şi atunci trebuie sa ma gandesc, ce ma costa mai putin, sa-mi retehnologizez instalatia mea sau sa iau una noua? Iti faci o analiza cost-beneficiu si vezi ca, cu putin efort, rezultatele sunt mult mai bune. Pentru ca materia prima costa, iar daca folosesti aceasta materia prima secundara, care este deseul, observi ca poti sa jonglezi la profit", Elena Dumitru, director ministerul Mediului.
Metodele clasice folosite in Romania – ingroparea si – arderea in aer liber a cantitatilor mari de deseuri urbane produc emisii de dioxina, una dintre cele mai toxice substante cunoscute pana in prezent, care este si bioacumulativa (isi pastreaza proprietatile chimice si dupa descompunerea obiectului, a PET-ului, si se transmite de-a lungul lantului trofic). Arderea plasticului determina eliminarea de substante care produc boli de plamani si, in timp mai indelungat, pot afecta ficatul, rinichii si sangele. Materialele plastice complexe – vinilin, ebonita, bachelita ori cauciuc – emana prin ardere substante cancerigene. Exista astazi tehnologii care, fara sa se abata de la normele de protectie a mediului, sunt capabile sa retopeasca si sa reprelucreze deseurile din plastic. Fiecare sector din Bucuresti are aproximativ 70 de halde de gunoi neorganizate. In ultimii 10 ani, numai 80% din cantitatea de gunoaie menajere a putut fi colectata, restul de 20% zace pe spatiile verzi, pe terenurile virane, pe malurile lacurilor. Iar la nivelul Capitalei exista o singura statie de sortare a deseurilor, din cele patru cate functioneaza in toata tara.
Pentru a rezolva, macar partial, problema reciclarii deseurilor, doua firme de salubrizare – REBU si Rosal – au anuntat ca, in 2007, vor pune in functiune doua centre de sortare a deseurilor. Unul dintre aceste centre, amplasat chiar la groapa de gunoi de la Glina, va incepe sa opereze la sfarsitul acestei luni si va fi cea mai mare instalatie de gen din tara. Investitia in statie de sortare se ridica la peste 2 milioane de euro.
Amenda e rupta din rai
Singura solutie pentru a avea cat mai repede o tara in care sa ne placa sa traim ramane, cel putin pentru moment, amenda. Amenzi pentru oamenii simpli, amenzi si pentru autoritati si pentru firmele de salubrizare. Ministrul Sulfina Barbu: "O cauza ar fi lipsa vigilentei autoritatilor locale care au repsonsabilitati in domeniul salubrizarii. Trebuie sa inteleaga toata lumea ca atunci cand esti responsabil de o problema, concesionezi sau exerciti direct serviciul de salubrizare, lucrul acesta trebuie dublat si de o activitate de control. Incepe acest lucru sa se creioneze si la noi, sa fie impus prin Garda de Mediu. Noi am amendat foarte multi primari, in medie 70-80 de primari pe judet. Nu este insa suficient sa dai amenzi, trebuie sa faci si educatie cetateanului. Pe oricine ai intreba, toti vor spune ca sunt deranjati de mizerie, ca sunt aruncate deseuri pe strada, pe locurile virane, pe cursurile raurilor."
Autoritatile locale spun, la randul lor, ca an de an, volumul amenzilor incasate a crescut. Numai la nivelul unui singur sector, amenzile aplicate pentru depozitarea ilegala a gunoiului se numara in sute de mii de lei. Iar, per total, in Bucuresti amenzile cresc in fiecare an: "In anul 2006 a fost intocmit un numar de 2.161 procese-verbale de constatare a contraventiilor pentru nerespectarea normelor de salubritate si gestionarea deseurilor, protectia mediului si intretinerea spatiilor verzi. Valoarea amenzilor aplicate a fost de 2.010.600 lei. In anul 2005 au fost intocmite 1.523 procese-verbale de constatare a contraventiilor, iar valoarea amenzilor aplicate a fost de 1.443.300 lei", Viorel Uleia, director executiv Directia Inspectie si Control General, Primaria Municipiului Bucuresti.
Nimeni nu poate sa spuna ca Romania nu face nimic pentru a ajunge in randul tarilor civilizate in privinta gestionarii deseurilor. Exista investitii, incep sa apara legile, amenzile curg cu miile, se dezvolta parteneriate cu firme internationale. Se baga – si se scot – munti de bani in gunoi cu o viteza uluitoare. Dar cea mai mare problema la nivel national nu o reprezinta nici faptul ca nu avem o infrastructura dezvoltata pentru a contracara muntii de reziduuri, nici fondurile insuficiente alocate pana acum de autoritati, nici indolenta – impusa de nestiinta – de mai multe zeci de ani a romanilor. Motivul pentru care Romania, Bucurestiul sau Marea Neagra sunt percepute in imaginarul colectiv al Uniunii Europene drept locuri unde pleci doar dupa ce te asiguri ca ai suficient sapun la tine este izbitor de simplu: nepasarea.
