Ministrul desemnat pentru Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Pașca Palmer, a fost audiată ieri de către comisiile pentru Mediu și Echilibru Ecologic din Parlament. Schimbarea percepției asupra mediului, elaborarea unui cod de legislație și de bune practici de mediu, inițierea unui dialog cu societatea civilă și cu mediul de afaceri, dar și continuarea inițiativelor cu rezultate bune din guvernele anterioare sunt doar câteva dintre măsurile pe care le va adopta, dacă Guvernul premierului desemnat Dacian Cioloș va obține astăzi votul de învestitură.
Cristiana Pașca Palmer, propunerea premierului desemnat Dacian Cioloș pentru ocuparea funcției de ministr al Mediului, Apelor și Pădurilor, a obținut ieri aviz pozitiv de la comisiile de mediu reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, cu 26 de voturi pentru și o abținere.
Ministrul desemnat și-a propus să realizeze o schimbare de viziune referitoare la percepția asupra mediului:
Mi-aș dori să schimbăm un pic paradigma de mediu, în sensul că mediul este de obicei și de mulți ani perceput ca ceva ce este de fapt un cost pentru dezvoltarea durabilă. Putem să facem o recalibrare, astfel încât să vedem mediul și capitalul natural ca o sursă pentru creșterea economică și pentru creare de locuri de muncă în zona verde.
Creșterea importanței acordate subiectelor de mediu pare de asemenea să fie un obiectiv al viitorului său mandat:
Unul dintre lucrurile pe care mi le doresc la sfârșit de mandat este ca mediul să crească ca și importanță, nu numai ca problematică în cadrul guvernului, să nu mai fie perceput ca ministerul-Cenușăreasă, dar și pentru populație în sine.
Cristiana Pașca Palmer a mai vorbit despre necesitatea găsirii unui echilibru între dezvoltare și protejarea mediului, dar și despre elaborarea unui cod de legislație și de bune practici pentru mediu, care să sintetizeze informația și să o prezinte „într-o manieră ușor de accesat și ușor de înțeles”.
Ideea codului este să adune la un loc bunele practici și legislația, ca să avem o formulă mai ușoară de a-l folosi. Mi-aș dori foarte mult să fie finalizat în timpul mandatului. Asta este intenția clară. Dacă acest lucru nu este posibil, măcar se va putea porni și poate că va fi continuat de cei care vor urma.
Apoi, a lăudat inițiativele guvernelor anterioare și a precizat că principiile care îi vor guverna mandatul vor fi „eficiența și continuitatea”:
„Mă voi axa pe bună guvernanță, transpareță, responsabilitate în actul de decizie și, de asemenea, pe realism și pragmatism, pentru că mandatul este scurt și trebuie să ne focusăm energiile în mod eficient. […] Totodată, cred că este foarte important să continuăm tot ce s-a făcut de către guvernările precedente și este bun deja. Nu trebuie să reinventăm roata, doar poate unde este necesar să mărim eficiența sau, eventual, să avem niște schimbări.
Codul Silvic și proiectul Radarul Pădurilor au fost printre proiectele apreciate de ministrul desemnat. Imediat după nominalizarea lor, Cristiana Pașcu Palmer a precizat însă că este nevoie de o eficientizare pe partea de control și pe partea de reîmpădurire.
Ulterior, a promis că va asigura dialogul cu societatea civilă și cu reprezentanții mediului de afaceri, care „sunt principalii actori economici care au impact asupra mediului și pot face mai mult pentru a reduce acest impact”. „Aș vrea să avem un dialog constant și productiv cu ei, pentru aplicarea principiului poluatorul plătește”, a continuat aceasta.
Cristiana Pașca Palmer a cerut parlamentarilor un răgaz
Parlamentarii din comisii i-au adresat ministrului desemnat întrebări punctuale, referitoare la aspecte precum: exploatarea pădurilor și tăierile ilegale; strategia de dezvoltare durabilă; nerealizarea obiectivelor asumate cu privire la asigurarea alimentării cu apă și canalizare, dar și la colectarea și reciclarea deșeurilor; problema gropilor de gunoi și a incineratoarelor; combaterea fenomenelor meteo extreme etc.
Cristiana Pașca Palmer nu a răspuns concret la întrebări, ci a cerut parlamentarilor „un răgaz”, pentru a se documenta pe fiecare dintre problemele semnalate.
Pentru multe dintre întrebările dumneavoastră, răspunsul este trebuie să îmi dați un pic de timp să intru în problematică și să revin cu o poziție mai concretă.
Președinta Comisiei de mediu de la Camera Deputaților, Carmen Moldovan, i-a răspuns că i se va acorda „o perioadă de grație, dar nu prea mare, pentru că lucrurile au uneori o dinamică neașteptată”.
Cristiana Pașca Palmer a apreciat apoi că va avea nevoie de cel puțin câteva săptămâni, pentru a se consulta cu echipa și pentru a stabili prioritățile:
Acest guvern are un mandat limitat. Dacă vrem într-adevăr să putem să fim eficienți – și este unul dintre criteriile care aș vrea să domine această guvernare -, va trebui să avem niște priorități concrete, să le stabilim, să avem un plan de măsuri și, dacă se poate, să punem și o viziune poate pe termen lung. Însă nu se va putea într-un an de zile rezolva toată problematica de mediu și toate lucrurile care au rămas nerezolvate sau blocate.
Același timp de analiză l-a solicitat și în cazul unor subiecte precum exploatarea minieră de la Roșia Montană sau exploatarea gazelor de șist. În ceea ce privește poziția față de mandatul României la COP21, a precizat că va susține poziția deja pregătită în minister:
Poziția mea trebuie să fie poziția pe care Ministerul a pregătit-o deja, pentru că aceste lucruri se pregătesc din timp, nu va fi o poziție pe care să o fac eu în următoarele 5 zile. Miercuri, când mă voi întâlni cu doamna ministru și o să facem o predare, mă voi informa despre acest lucru și aceea va fi poziția susținută.
